Nimeni nu este strain aici

Postat Maria

Moartea nu este inamicul. Ne apare in modul asta fiindca suntem prea legati de viata. Frica de moarte naste din aceasta cauza. Deoarece suntem prea legati de viata nu putem intelege ce este moartea. Si nu numai, dar nu putem intelege nici ce este viata. Omul incapabil de a cunoaste moartea, va fi incapabil sa cunoasca viata, pentru ca in fond nu este vorba de altceva decit despre doua ramuri ale aceluiasi copac. Daca ti-e frica de moarte, iti va fi frica si de viata – pentru ca viata este ceea care te conduce spre moarte. Numai traind vei ajunge sa mori. Tie ti-ar place sa devii stagnant, congelat, ca sa nu mergi inainte, in asa fel ca moartea sa nu vina nicodata. Ti-ar placea sa te impotmolesti pe undeva in decursul vietii, in asa fel ca moartea sa nu mai vina.

Un om caruia ii este frica de moarte, se tine legat prea tare de viata; dar ironia este ca desi fiind legat mult de viata, devine incapabil de a vedea ce este viata; ramine intr-un stadiu de profunda ignoranta, intr-o stare de mare neintelegere.

De aceea unul din lucrurile fundamentale de inteles este acesta: moartea nu este inamicul. Nu poate fi inamicul. In realiatate, inamicul nu exista. Existenta este o unitate globala. Totul este prieten. Totul este al tau, iti apartine si tu ii apartii. Nimeni nu este strain aici.

Existenta ti-a dat viata; te-a luat in pintecul ei. Si cind mori, te intorci pur si simplu la izvorul original pentru a te odihni si a renaste din nou. Moartea este o odihna. Viata este activitate, moartea este odihna. Si fara odihna, nicio activitate nu devine posibila. Viata este precum ziua, iar moartea este precum noaptea. Iar fara noapte ziua nu poate exista. Este noaptea cea care te pregateste pentru zi, este noaptea cea care te reface, si-ti da energie. In somnul profund ajungi in acelasi punct pe care te conduce moartea.

In fiecare noapte intilnesti moartea – si este o mica moarte – din cauza asta te trezesti dimineata asa plin de viata. Persoanele care nu “mor” in fiecare noapte sunt nenorocoase. Dimineata sunt mai obosite decit in momentul in care s-au culcat. Au visat, iar in somn au ramas agatate de viata. Nu s-au lasat intr-un profund abandon. Nu au permis mortii sa-i posedeze, de avea grija de multe lucruri si de a da lor odihna, relaxare, energie proaspata. Aceste persoane sunt foarte nenorocoase. Norocosii sunt cei care intra intr-un somn foarte profund, un somn fara vise. Dimineata sunt din nou plini de viata, pregatiti sa infrunte viata cu miile ei fete, plini de bucurie, plini de resurse, pregatiti sa infrunte toate infruntarile pe care viata le propun. Moartea este similara noptii.

Viata este yang iar moartea este yin. Viata este masculina, iar moartea este feminina. Viata este agresiune, ambitie-efortul enorm de a cistiga-dobindi ceva. Iar moartea este relaxare contra oricarui efort, este o calatorie interioara. Este o relaxare in interiorul nostru. In filosofia Zen este chemata locul de odihna.

Osho