Eram prieteni si am devenit straini.
Este drept sa fie asa , si nu o vom intuneca sau ascunde
ca si cum ne-ar fi rusine de aceasta.
Suntem doua corabii,si fiecare are drumul ei si scopul ei.
Ne putem intalni si putem sarbatori o sarbatoare impreuna ,
asa cum am facut-o.
La inceput , drumurile noastre erau atat de linistite ,
in acelasi port si in acelasi soare ,
incat pareau ca au ajuns la tinta si ca au avut acelasi tel.
Dar forta atotputernica a misiunii noastre ,
ne-a separat din nou in mari si arsite diferite
si poate ca nu o sa ne mai intalnim niciodata ,
sa nu ne mai recunoastem niciodata,
soarele si marea felurit ne-or schimba.
Ca noi trebuia sa devenim straini ,
e o lege deasupra noastra ,
trebuie sa-i fim recunoscatori.
Exista desigur , o cale invizibila
sau un drum al stelelor
in care drumurile si scopurile noastre atat de diferite
sa poata fi cuprinse.
Sa ne ridicam pana la acest gand.
Dar viata noastra este prea scurta,
puterea privirilor noastre prea mica
pentru a putea fi mai mult decat prieteni ,
in sensul acestei posibilitati sublime.
Astfel , vrem sa credem in prietenia noastra stelara,
chiar daca pe pamant ar trebui sa fim straini.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu