Sufletul se alina , plange, scoate afara tot ce e neterminat.
Lumea lacrimii ne inalta sau ne coboara?
Maria plange si isi ascunde aici una din lacrimi!
Lumea lacrimii ne inalta sau ne coboara?
Maria plange si isi ascunde aici una din lacrimi!
Se uritise trupul gandit.
Cuvintele erau spuse intr-o limba straveche si barbara.
A trai , devenise am trait,-
Incepuse ceva din sinea mea sa moara.
O pata de umbra m-a traversat;
Era numai de la un vultur in zbor
Ce-ntrerupea minunat
Locul in care m-am nascut ,
De cel in care o sa mor.
Cine te-a plans cu ochiul lui pe tine soare ,
lacrima arzatoare?
Nichita Stanescu
2 comentarii:
Te iubesc si te imbratisez cu toata dragostea, suflet frumos.
Maria , iti sunt recunoscatoare pentru tot ce-mi darui , imi dai putere si incredere in mine. Te iubesc din tot sufletul meu , de aici si in toate dimensiunile.
Trimiteți un comentariu