De cate ori ni se intampla ceva ce depaseste puterea noastra de intelegere,si tot ceea ce credeam ca stim rational,ne este frica sa stam in acel punct.
Desi poate fi acolo o poarta catre un alt nivel de constienta.
Intervine ratiunea mintii egotice care vrea sa inteleaga ceea ce nu poate cuprinde.
Si tot ceea ce mintea nu poate cuprinde,da la o parte si-i gaseste un inlocuitor,un surogat .
Mintea nu intelege pacea, asa ca o da la o parte si o inlocuieste cu o imitatie.
Si crezi si simti ca esti in pace,dar te prefaci,stii ca nu e pace pentru ca o pierzi atat de usor.
Mintea nu poate intelege pentru ca nu poate cuprinde,Iubirea.
Este dincolo de parametrii mintii rationale,dincolo de puterea ei.
Asa ca o da la o parte,si inlocuieste Iubirea cu un concept(isi da cu parerea cum trebuie sa fie).
De aceea lumea cauta Iubirea si pentru ca o cauta unde nu e,nu o gaseste.
Si fiecare are o idee despre cum ar trebui sa fie.
Daca ar iubi,nici macar nu ar trebui sa aiba un nume; ar fi o stare si atat.
Mintea nu cuprinde ideea de Dumnezeu-Creator.
Asa ca o da la o parte,si vine cu un inlocuitor,cu un concept,o imagine.
Mintea nu cuprinde comunicarea cu Sursa ;deci,o da la o parte si o inlocuieste cu o imitatie.
Si se ajunge la un gand ce este imposibil.
Suntem in comunicare cu Sursa pentru ca suntem parte din Ea,si nu am plecat de acolo niciodata.
Dar pentru ca nu ne mai amintim,facem ceva tot atat de imposibil,cautam o cale de ajunge inapoi.
Cu gandul incertitudinii in minte,incercam sa ne dezvoltam aptitudinea de a-L auzi pe Dumnezeu .
Sa o perfectionam in noi.
Desi ,Fiinta care Sunt,este Una cu Creatorul Infinit al infinitultui,si in perfectiunea Ei, gandul de perfectionare nici macar nu exista.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu