duminică, septembrie 18, 2016

Renunţă la secunde, la ore şi la anotimpuri

Postat Maria
Frumosul şi emanaţia lui tandră, ideea de frumos, nu este un obiect şi nu are natură palpabilă, ci este o acţiune, dragul meu Toma.
Faptul de a fi nu este un fapt unitar, iar risipirea lui în forme şi varii privelişti ne face să credem că este o reprezentare a unei unice fiinţări sparte în cioburi.
Dacă aş crede în vreo reprezentare a unei unice fiinţe cosmice, cosmosul fiind unica fiinţă, după cum presimţim, - atunci, pentru înţelegerea umană, trecerea acestei fiinţe unice s-ar vădi în chipul deşertului Sahara.
Ideea de singurătate şi sentimentul de singurătate provin din unicitatea individului, din totala neasemănare a omului cu el însuşi şi, generalizând, din totala neasemănare a omului cu omul.
Faptul existenţei arborilor, a plantelor marine este un început de nelinişte şi de neasemuire cu sine însuşi.
Faptul peştilor, al hienelor şi al vulturilor sporesc lipsa de unitate prin singularizarea lor.
Înmulţirea, împreunarea şi foamea sunt numai nişte îndepărtate urme ale cuvântului.
Desîngerarea prin cuvânt, organ unic al întregii specii umane, reprezintă pentru noi frumosul, sentimentul frumosului, reintegrarea în unic, în total.
Frumosul nu are un caracter individual şi nici măcar natura lucrurilor.
El este o acţiune şi în acest înţeles este comparabil numai cu timpul.
Dragă Toma, renunţă la secunde, la ore şi la anotimpuri.
Pune mâna pe jugulara timpului, curbeaz-o în jurul tău şi înveleşte-te cu el.
Dar, faţă de adevăr, însuşi timpul este un bob de nisip din deşertul Saharei.
Nichita Stanescu

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu

LinkWithin

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...