marți, iulie 21, 2015

O replica rostita ieri continua sa existe, sa fie auzita in Univers, sa pulseze

Postat Maria
Daca totul exista de-a pururi atunci gandurile noastre continua sa existe, replica de ieri continua sa sune in Univers, sarutul nostru de acum un an continua sa pulseze, despartirea noastra continua sa fie acolo Daca tot ce este gandit, simtit, creat in Univers continua sa vibreze atunci ce ma separa pe mine de trecut? Nimic. Legea Vibratiei spune ca o replica rostita ieri continua sa existe, sa fie auzita in Univers, sa pulseze, fiind preluata de mintea mea, de sufletul meu, trecand in consecintele pe care le-a generat, continuand sa ramana o unda pulsatorie in Univers, care atrage vibratii asemanatoare. Si asta pana cand este alchimizata, integrata intr-o alta forma energetica: alt gand, alta stare, alt nivel de constiinta care da o alta orientare informatiei initiale.


De aceea ne este greu sa uitam, sa iertam, sa ne vindecam pentru ca evenimentele care ne-au marcat, incarcate de semnificatii si de energie, raman vibrante, au viata si se auto-intretin continuand sa trimita impulsuri spre noi. Daca nu le integram, nu le acceptam, nu le intelege/iertam/iubim/detasam ele vor fi la fel de impactante chiar daca noi credem ca le-am uitat. Vor continua sa ne influenteze viata trecand in convingerile noastre, in fricile noastre, in strategiile de viata, in promisiunile pe care ni le facem. De aceea ramanem blocati in despartire, in regrete, de aceea avem mereu in fata ochilor aceeasi imagine ce ne paralizeaza sau aceleasi sperante iluzorii. De aceea un anumit sentiment sau stare se reactiveaza mereu cand trecem prin acel punct pulsatoriu, ce vibreaza si emite acelasi tip de energie. Acolo, in acel punct al experientei noastre (ce tine de trecut dar care nu vrea sa ramana acolo pentru ca trecutul e viu in carnea si convingerile noastre) revenim mereu si mereu la acelasi sentimente. Parca intram intr-o capsula spatio-temporala: mereu intarzierea ne alarmeaza, rastirea ne sperie, lasitatile ne enerveaza, mereu invidia ne face sa suferim. Acestea sunt butoanele noastre punctele sensibile. Nu le-am avea daca experientele neplacute nu ar ramane vii si pulsatorii, vibrante.


La fel stau lucrurile si cu bucuriile si cu tristetile. Bucuria genereaza un camp urias de incantare care trece apoi in celule noastre, in gesturile si atitudinile noastre. Tristetea genereaza de asemenea, un camp energetic care atrage la randul ei vibratii asemanatoare, se propaga in gandurile si atitudinile noastre. Fiinta noastra multidimensionala este periata permanent de valuri de energie, care fie ne deschid fie ne crispeaza. Si asta cu o viteza uluitoare.

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu

LinkWithin

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...