Viața este a inimii. Viața poate crește numai în inimă

Postat Maria

Inteligența inimii aduce poezie în viața ta, îți învață pașii să danseze, îți face viața o bucurie, o sărbătoare, un râs continuu. Îți dă simțul umorului. Te face capabil de iubire. Asta e adevărata viață. Viața care e trăită cu capul e o viață mecanică. Devii un robot – poate foarte eficient. Roboții sunt foarte eficienți, mașinăriile sunt mai eficiente decât omul. Cu capul poți câștiga multe, dar nu vei trăi multe. Poți avea un standard de viață mai bun, dar nu vei mai avea viață.

Viața este a inimii. Viața poate crește numai în inimă. Viața, dragostea, spiritul cresc numai în solul inimii. Tot ce este frumos, tot ce este cu adevărat valoros, tot ce este plin de înțeles, important vine din inimă. Inima este centrul, capul e doar periferia. A trăi cu capul înseamnă a trăi la periferie, fără să ajungi să cunoști vreodată frumusețile și culorile centrului. A trăi la periferie înseamnă prostie.

A trăi cu capul înseamnă prostie. A trăi cu inima și a te folosi de cap ori de câte ori este nevoie înseamnă inteligență. Dar centrul, stăpânul, se află în miezul ființei tale.

Stăpânul e inima, iar capul e doar un servitor – asta înseamnă inteligență. Când capul devine stăpân și inima e uitată de tot, asta e prostie.

E la latitudinea ta să alegi. Ține minte, capul ca sclav e un sclav frumos, foarte util. Dar ca stăpân e un stăpân periculos și îți va distruge toată viața, îți va otrăvi toată viața. Privește în jurul tău. Viața oamenilor e total otrăvită, otrăvită de cap. Ei nu mai simt, nu mai sunt sensibili, nimic nu-i mai emoționează. Soarele răsare, dar în ei nu tresaltă nimic; se uită la soare cu ochi pustii. Cerul se umple de stele, dar inima lor rămâne insensibilă la frumusețea nemărginită presărată de stele, niciun cântec nu se înalță din inima lor. Omul a uitat să cânte. Norii vin pe cer și păunii dansează, dar omul nu știe să danseze. A ajuns un infirm. Pomii dau în floare – dar omul gândește, niciodată nu simte, și fără simțire înflorirea e cu neputință.

Ieși din starea asta! Lasă viața să aibă romantism, puțină aventură. Explorează! Milioane de frumuseți și splendori te așteaptă. Continui să te miști în cerc, fără să intri în templul vieții. Ușa templului este inima.

OSHO