Postat Maria
Cu cativa ani inainte de cel de-al doilea razboi mondial, exista un cuplu care se iubea foarte mult. De fiecare data, in orice ocazie, barbatul incerca sa-si arate dragostea fata de ea. Ea era frumoasa, sensibila, dar si firava din punct de vedere al sanatatii.
Cand a inceput razboiul, barbatul a fost nevoit sa mearga pe front, unde a trecut prin foarte multe incercari si de multe ori, ca prin minune, a scapat sa nu fie ucis. Se ruga in fiecare zi sa-l ajute Dumnezeu sa traiasca, pentru a se intoarce acasa langa sotia pe care atat de mult o iubea.
Fiecare gand al sau era sa o stranga din nou in brate si acesta ii dadea putere sa reziste foamei, frigului si ranilor. Cand se termina razboiul, mai fericit ca niciodata, porneste catre casa, parca plutind…
In drum, aproape de satul sau, se intalneste cu un prieten de familie care, dupa bucuria de a-l revedea viu si intreg, a incercat sa-l consoleze pentru incercarea prin care trecea…
- Care incercare?, a intrebat nelinistit barbatul.
- Inca nu ai aflat?, sotia ta a avut o infectie foarte grea, a scapat cu viata, dar acum chipul ei este deformat, raspunse prietenul trist.
Barbatul cade aproape lesinat si ramane plangand cu amar, pe marginea drumului…
Spre seara, ajunge acasa. Sotia lui dupa bucuria revederii si multumindu-I lui Dumnezeu pentru minunea de-al tine in viata, se asaza la masa si… realizeaza ca multiubitul ei sot si-a pierdut vederea in razboi! Crezand ca printr-o rana de razboi a ramas orb, nu-l intreaba niciodata despre acest lucru, pentru a nu suferi si mai mult. Ii acorda ingrijirea cuvenita cu multa dragoste si traiesc efectiv fericiti, inca cincisprezece ani.
Dupa acesti cincisprezece ani si suferinta unei boli aproape incurabile, pe patul de suferintea, sotul ii inchide ochii multiubitei sale sotii si… ii deschide pe-ai lui!
Timp de cincisprezece ani s-a prefacut ca este orb, ca sa nu ii mareasca suferinta…
Asta inseamna sa iubesti!!… Sa te faci pe tine orb, pentru a nu-l rani pe celalalt. De cele mai multe ori, este nevoie sa inchidem ochii, pentru ca adesea privirea noastra e mai grea decat credem si cel pe care-l privim poate fi si mai impovarat de greutatea unei priviri pline de invinuire. [...]
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu