Postat Maria
Vreau sa impartasesc o experienta pe care tocmai am trait-o – in eventualitatea in care si alte persoane trec prin simptome similare ale contopirii.
Noaptea trecuta, pe la mijlocul ei, afara s-a starnit serios vantul si am simtit apropiindu-se o forta cosmica intimidanta, incarcata cu o putere enorma. Dupa ce a ajuns la corpul meu fizic, m-a cuprins o stare de disconfort, asa ca am facut ceea ce fac intotdeauna, incercand sa respir (iubire) prin ea.
In timp ce eram concentrata asupra respiratiei, am inceput sa alunec si sa ies din starea de somn si, la un moment dat, am sesizat ca nu mai respir deloc. Nu mi s-a parut infricosator sau dureros, in mod ironic, m-am simtit de parca „nu mai aveam aer” si ca senzatia a durat mai mult decat „ar fi trebuit”.
La cateva secunde dupa asta am simtit ceea ce pot descrie doar ca o senzatie de resuscitare cardio-pulmonara celesta, un fel de resuscitare eterica. Am simtit ca si cum in piept mi-a fost pompat un pic de aer, exact de doua ori si, de fiecare data, aerul a fost expirat cu forta din plamani. Din nou, nu am fost in niciun fel tematoare sau nelinistita, ci doar am observat, in acea stare pe jumatate adormita. Apoi s-a terminat.
Dupa vreo doua ore, senzatia a disparut la fel de subit cum a venit. Chiar inainte sa adorm, mi-am amintit de conversatia avuta cu pleiadienii, in raportul din 5 octombrie, despre „respiratia Christica”.
Am mai aflat ca aceasta contopire ar putea avea un efect de scurta durata asupra respiratiei. Consiliul pleiadian spune ca e probabil sa simtim, atunci cand corpul (modelul) Christic se uneste cu corpul fizic, ca in respiratia noastra exista o pauza mare si ca aceasta retentie e normala – nu avem de ce sa ne alarmam – si ni se va parea foarte naturala, dar (foarte interesant!) va indica totodata faptul ca (la fel ca un copil care se naste) respiram pentru prima oara ca un Christos fizic
Oprirea respiratiei va fi subtila – dar sesizabila – si e produsa de trecerea la noua inima superioara/noul sistem respirator. Odata instalata, veti respira (prana/IUBIRE) de unii singuri, cum s-ar spune, pentru prima data.
Aceasta pauza va va aduce dovada clara, fizica, a noului vostru corp Christic. Din acel moment sunteti un Dumnezeu in corp fizic. – Consiliul Superior Pleiadian
Am scris pe larg despre noua inima umana/noul sistem respirator, in programul Cell Speak™, felul in care devine un sistem integrat.
Din ceea ce mi s-a spus, trecerea la acest nou sistem integrat iubire/respiratie este cea care practic ne permite sa aducem frecventa universala (IUBIREA – 528 hz) in fiecare celula din corp si care in cele din urma ne revitalizeaza si ne reface corpul fizic, transformandu-l in „corpul si sangele lui Christos”.
In ceea ce ma priveste, stiu ca de luni de zile mi-am simtit ciudat partea din fata si din spate a inimii si plamanilor, avand tulburari de ritm cardiac/respirator, senzatii de congestie iluzorie, senzatii aleatorii de saturatie cu apa, respiratie superficiala, tuse persistenta, dar neproductiva, apasare de piept/inima, indigestie/arsuri la stomac, palpitatii, dureri ce radiau in zona plamanilor/spatelui/rinichilor etc.
Desigur ca orice lucru legat de plamani/inima poate fi inspaimantator, mai ales daca pierdem din vedere procesul biologic intens, dar inteligent, al inaltarii. Si de buna seama ca e necesar sa verificati cu Sinele vostru daca cumva treceti prin ceva mult mai amplu decat va simtiti in stare sa gestionati, dar daca aveti/ati avut probleme in aceasta zona si sunteti total constienti de ele si in armonie cu transformarea voastra fizica, se pare ca aceasta ciudatenie cu plamanii/inima este doar un alt aspect al felului in care e resimtita transfigurarea. Si e o parte importanta, deoarece este ceea ce, in final, ne va permite sa respiram IUBIRE direct din aer, asa cum s-au exprimat, atat de entuziasmati, prietenii mei stelari.
De asemenea, daca aveti vreo problema emotionala nerezolvata, care sta in calea acestei transformari (si anume, mahnire, iubire/pierdere, in special iubire de sine), e posibil ca aceasta perioada sa se dovedeasca a fi mai plina de provocari decat altele.
De exemplu, de cand a inceput toamna (anotimpul detasarii), aici, in emisfera nordica, am fost nevoita sa-mi reexaminez intregul proces de doliu, de la inceput pana la sfarsit, de la pierderea mamei mele, in ianuarie. Din septembrie, fiecare strop de durere pastrat in inima si/sau plamanii mei a trebuit sa fie dat afara, cu silinta cuvenita, aproape neincetat, asa ca sunt pregatita sa inspir noua viata, care urmeaza intotdeauna unei pierderi importante.
Odata ce IUBIREA noastra curge libera, o inspiram in plamani, iar apoi inima ne pompeaza codurile sacre ale invierii in vene, restructurand astfel fiecare celula din corp in lumina.
Si, da, atunci cand procesul devine intens, mereu este tentant sa aluneci in starea de frica/disperare, dar de fiecare data cand sunteti convinsi ca ajungeti in acea stare, amintiti-va ca niciodata in istoria acestui univers nu a existat un astfel de pas urias in evolutie… in timp ce ramanem constienti.
In afara de asta, asa cum au spus pleiadienii in raportul anterior, devenim primul grup care intrupeaza dovada vie a profetiei. Acest lucru este mult mai insemnat decat poate intelege in momentul de fata vreunul dintre noi.
„Fiti in pace, fiti deschisi, fiti increzatori in proces. Si, mai ales, FITI entuziasti! Acestea sunt exact clipele pe care le-ati asteptat, in unele cazuri, de secole !” – Consiliul Suprem Pleiadian
Traducere: Ana Nicolai
Sursa: Editura For You
2 comentarii:
:) Multumesc ! Maria
Multumesc!
Trimiteți un comentariu