Targuiala pentru libertate

[Interlocutor]: Ma intreb, voiam sa intreb daca trebuie sa se destrame ceva, se se darame ... pentru a gasi "altceva", ma sperie asta... 

Mooji: ...da ... da... Nu exista nicio conditie pe care trebuie sa o indeplinesti. Pentru ca eu doar indic catre ceea ce tu esti deja. Nu e ceva de castigat de "cealalta parte" a vreunui obstacol, nu e o targuiala, nu e un schimb, nu e de genul asta... ... viata nu-ti spune "Da-mi tu mie toate dulciurile la schimb!" 

[Interlocutor]: Bine atunci! Ma surprinde ca spui asta. Pentru ca: Nu-mi mai primesc dulciurile?

Mooji: E ok... e ok... Nu... atitudinea... Cateodata, senzatia de care te agati, aceea care se agata de viata nu esti tu, de asemenea. Pare ciudat, dar se agata de viata doar ideea despre ceea ce crezi ca esti. Tu esti perfecta... pura. Totul este asa. Trebuie sa te trezesti in Adevar pentru a recunoaste ceea ce esti deja, nu ceea ce dezvolti, devi sau creezi. Gasesti Aceea care este inaintea a ceea ce este creat. Asa ca, pana si acesta senzatie ca sunt atat de atasat de ceea ce sunt, iti spun ca nici asta nu esti, pana si cea care spune "mi-e atat de teama sa pierd ceea ce sunt", si asta e doar un gand. Merita spus din nou. Cea care spune "da, dar nu pot face asa un sacrificiu", "pare ceva frumos... trezirea... iluminarea" "trebuie sa las tot ceea ce iubesc si ce si cine am ajuns", "iar asta pare ca un sacrificiu enorm, cine ar vrea asa ceva?" "ceea ce ne spui tu pare necunoscut ptr mine", "de ce ar trebui sa schimb ceva foarte familiar, cu care ma simt bine in viata mea" "cu necunoscutul, care poate ca nu imi place", "renunt la mine insumi si ma pierd si vad ca ceea ce am descoperit nu e ceea ce imi doresc, si apoi...", Asta e doar mintea ta, intelegi? 

[Interlocutor]: Este.. dar... [Interlocutor]: Asta e planul... sa racorim asta? [Interlocutor]: Stii, am incercat sa renunt la strategii, dar inca fac strategii, incerc sa rezolv corect... Cine face strategie nu esti tu, e mintea ta. Mintea e radacina, e casa, e fabrica strategiilor. [Interlocutor]: As vrea sa stiu cum s-o racoresc, s-o las deoparte pentru o vreme... [Interlocutor]: EU stiu ca... EU cred ca.. Acest Eu este tot din minte. Acest Eu care vede identificare puternica, "as vrea sa pun astea deoparte, m-am saturat de partea asta de minte..." si asta e tot minte [Interlocutor]: Atunci cum sa scap de confuzie?

Aceea care are constienta celei ce spune "Atunci cum sa scap de confuzie?", Aceea nu este confuza. Constienta nu este confuza. Poti sa simti ca e un pas prea mare pentru tine, dar asta e tot un gand, care rasare din aceeasi constienta eterna, infinita. Indata ce constienta apare, in starea de veghe, ne-am mai referit la asta, indata starea de veghe e prezenta si ea si cumva, indata dupa aceea senzatia de EU apare. Cand Eu apare, apare si timpul. Tu (ca persoana) apari, lumea apare, jobul apare, ieri si maine apar, toate acestea apar, intelegi? Si functioneaza din EU, din MINE, "trebuie sa fac asta si asta, asta-mi place, asta nu... toate acestea apar in starea de veghe. Parca ar fi o invoiala, apar indata ce constienta e prezenta, functionarea celui care experimenteaza, ceea ce este experimentat si functia/actul experimentarii... toate sunt joaca constientei. Nu stiu daca face vreun sens ptr voi, dar asa e, asa se intampla. Sunteti martorii constientei si... de asemenea... ...voi - constiinta care priveste, constienta care este si in aceasta forma, Cand spui EU, EU reprezinta de fapt constienta, se refera la constienta. Dar Eu a devenit persoana,asociindu-se cu timpul si spatiul, parinti, tara, corp, senzatii. Asadar, EU care este pur se transforma cumva in convingerea ca este o persoana, dintr-un locul anume, cu ideile sale... intelegi? 6:09 Si asa devine din ce in ce mai divizat, acest EU care este de fapt UNITATE. ... aceasta intuitie, senzatie EU SUNT...

[Interlocutor]: Deci, este vorba despre recunoasterea acestor parti separate, cautarea si inlocuirea lor... Este vorba de realizarea ca tu esti Constienta, si toate acestea se intampla prin intermediul prezentei ei in corp... se joaca... ... nu este ca si cum...

hmmm ... pentru ca vezi cum cineva incearca sa faca ceva aici. Vreau in primul rand sa realizezi ceva aici. Din realizare va veni si restul. Esti atenta la miscare, cum sa o calmezi... ... dar iti spun... ei bine... ... aceea care reactioneaza la miscare este tot un gand, este ideea pe care o ai despre tine si care reactioneaza astfel. Reactia poate fi astfel... pare dificil sa acceptam asa ceva, pentru ca suntem atat de adanciti in senzatia ca suntem cei care traim viata, cei care cer: "Spune-mi, ce trebuie sa fac? Ce trebuie sa fac?" Aceasta esta mantra mintii: "Ce trebuie sa fac? Din realizare va veni si restul. 

Mooji