Vreau sa stiu
Ce se intampla cand treci de la :"Eu sunt"
la cine observa acest "Eu sunt"
Da... nu e nici o problema in asta
Ceea ce este inaintea lui:"Eu sunt",
inaintea aparitiei
semintei existentei,al cunoasterii
Ceea ce simtim intuitiv este prezenta care se autonumeste in acest corp ca :"Eu".
"Eu exist",ceea ce se refera la vocea divina,la prezenta divina
Divinitatea isi da forma siesi .
Se observa astfel ca si acest sens de :"Eu sunt" apare de asemenea
Vorbeam ieri,
avand o comunicare placuta cu tine
Tu ai pus aceasta intrebare ...si
daca apare:"Eu sunt",atunci nu este permanent.
Ia nastere din asta.
Atunci de unde a aparut?
Priveste cee a ce se intampla,sau ceea ce observa aparitia lui:"Eu sunt".
Ceea ce percepe prezenta lui:"Eu sunt"?
Atunci nu mai apare intrebarea, situatia de analizat
Aceasta este cea mai adanca privire interioara , timpul pentru contemplare si pentru a-ti demonstra asta in interiorul tau.
Pentru unii oameni este deja clar ca nu trebuie sa caute mai departe,este deja clar
ca sentimentul,pana si sentimentul existentei:"eu sunt",
Este recunoscut nu ca si un fenomen, si o prezenta in trup
Si astfel este perceput. Cand iti recunosti pozitia interioara
Sa observi pana si pe :"Eu sunt",
atunci esti deja trecut mai departe .
Ai depasit conceptul.
Intr-un moment de liniste poti verifica aceasta.
Asa cum acum poti simti atingerea existentei in acest trup
Care este aici,poti simti asta, esti constient ca simturile functioneaza
Dar fara nici o actiune,sunt.
Aceasta este frumusetea puterii constientizarii
Intelegang
acest lucru de care vorbim...intelegand...
Este senzatia prezentei,sentimentul ca totul este prezent in tine
Tu esti cel care le observa pe ele,pentru ca tu existi.
In somnul adanc,cand senzatia de :"Eu sunt" nu mai este acolo,
Nu vei mai percepe senzatia acestui vant,acestei brize,
Sunetul vocii altora,nimic nu se mai aude.
Deoarece sentimentul de :"Eu sunt"cel ce se raporteaza prin perceptia mintala
nu se afla acolo.
Atunci ce e acolo?
Dupa aceasta:"Eu sunt" apare iar se naste iar
si perceptia lui:"Eu sunt" este acolo.
Tu te-ai miscat ? Te-ai miscat oricat de putin
pentru ca :"Eu sunt" sa apara si sa fie perceput? Nu.
Erai aceea ,pana si acum ar trebui sa-ti fie clar
daca nu incerci sa-ti folosesti mintea ca sa intelegi,
Esti aceea. Nu poti calcula asa ceva.
Nu o poti masura,nu o poti pune intr-o eprubeta.
Este acolo inainte ca orice perceptie sa apara,inainte timpului
inaintea spatiului,inaintea exteriorului chiar si inaintea sentimentului existential
Deoarece ne folosim mintea nu ne putem imagina ceea ce vorbim
Deoarece nu pot vorbi despre aceea.
Vorbesc in numele aceleia.
Dar este atotcuprinzatoare,include chiar si vorbitul despre ea . Si totusi ramane neatinsa. Nu apartine nimanui.Nimeni nu poate sa-si asume posesia asupra ei. Corpul poate fi taiat in bucati,dar asta nu poate fi atinsa. Aceasta este sacralitatea ta , sfintenia ta eternul:"a fi". Nu poate niciodata sa apartina,sa fie cucerita Poti spune :"Soarele poate fi ascuns". Sinele nu poate fi ascuns.Este doar un gand ca poate fi ascuns ceea ce da sentimentul ca este. Aceste lucruri,sa patrunzi in ele,pot suna profund misterioase si sunt misterioase pentru minte nimic nu e misterios pentru sine. Dar tu esti deja ceea ce in a carui prezenta: "Eu sunt" rasare ca si soarele iar cand straluceste,intreaga lume apare in existenta si este perceputa. Si orice,aparent,obstructioneaza aceasta cunostiinta dispare de la sine. dispare... Poate ca este timpul tau ca sa intelegi,cine poate spune dar ceva acum,este acolo,ce nimic nu-l poate atinge. Pana si acest concept al obstructionarii nu e acolo. nu e nimic ciudat acolo. Pana si sentimentul de :"Eu" nu e necesar. Si totusi nu e mort,nu e terminat,nu e o gaura neagra,nu e steril. Nu e inert,nimic... nici un cuvant in nici o limba nu poate sa descrie esenta acesteia. Tu esti aceasta. Ce veste inaltatoare.Ca fiintele cand sunt capabile sa auda asta iarasi cu inima sunt fericite pentru totdeauna. Aceasta insasi trebuie sa fie cauza acestei hipnoze temporare. Deoarece acoperamantul,vesmantul Vesmantul subtire al mintii,cortina mintii s-a tras peste ea insasi. pentru a gusta dualitate,sentimentul de exteriorizare. imaginatie,suferinta,timp ,spatiu exteriorul,viata,moarte,toate acestea. A devenit locul ei de joaca pentru a se bucura de dualitate,pentru a experimenta dualitatea si pentru ca apoi sa se trezeasca in toata maretia ei. A creat ... ca o oglinda in care se priveste pe sine. Iar aceasta oglinda este cea mai lustruita oglinda in care absolutul se poate privi pe sine. Aceasta este sacralitatea ta. Tu esti aceasta! Cand cineva intelege asta, cand iti confirmi ca esti ceea ce in fata caruia insasi:"Eu sunt" ia fiinta si e simtit in acest trup."Eu sunt" e simtit in acest trup. Totusi fiind martor la :"Eu sunt", la fiinta,la trup la dans,la joaca numelor si a formelor sunt simultan percepute. Si totusi mie nu-mi cauzeaza probleme. Atunci cat de departe sa mai merg? Nimic nu-mi cauzeaza mie probleme. Totul este joaca mea. Nu sustin nici un conflict in mine Totul este un dans al acestei existente.
MoojiDar este atotcuprinzatoare,include chiar si vorbitul despre ea . Si totusi ramane neatinsa. Nu apartine nimanui.Nimeni nu poate sa-si asume posesia asupra ei. Corpul poate fi taiat in bucati,dar asta nu poate fi atinsa. Aceasta este sacralitatea ta , sfintenia ta eternul:"a fi". Nu poate niciodata sa apartina,sa fie cucerita Poti spune :"Soarele poate fi ascuns". Sinele nu poate fi ascuns.Este doar un gand ca poate fi ascuns ceea ce da sentimentul ca este. Aceste lucruri,sa patrunzi in ele,pot suna profund misterioase si sunt misterioase pentru minte nimic nu e misterios pentru sine. Dar tu esti deja ceea ce in a carui prezenta: "Eu sunt" rasare ca si soarele iar cand straluceste,intreaga lume apare in existenta si este perceputa. Si orice,aparent,obstructioneaza aceasta cunostiinta dispare de la sine. dispare... Poate ca este timpul tau ca sa intelegi,cine poate spune dar ceva acum,este acolo,ce nimic nu-l poate atinge. Pana si acest concept al obstructionarii nu e acolo. nu e nimic ciudat acolo. Pana si sentimentul de :"Eu" nu e necesar. Si totusi nu e mort,nu e terminat,nu e o gaura neagra,nu e steril. Nu e inert,nimic... nici un cuvant in nici o limba nu poate sa descrie esenta acesteia. Tu esti aceasta. Ce veste inaltatoare.Ca fiintele cand sunt capabile sa auda asta iarasi cu inima sunt fericite pentru totdeauna. Aceasta insasi trebuie sa fie cauza acestei hipnoze temporare. Deoarece acoperamantul,vesmantul Vesmantul subtire al mintii,cortina mintii s-a tras peste ea insasi. pentru a gusta dualitate,sentimentul de exteriorizare. imaginatie,suferinta,timp ,spatiu exteriorul,viata,moarte,toate acestea. A devenit locul ei de joaca pentru a se bucura de dualitate,pentru a experimenta dualitatea si pentru ca apoi sa se trezeasca in toata maretia ei. A creat ... ca o oglinda in care se priveste pe sine. Iar aceasta oglinda este cea mai lustruita oglinda in care absolutul se poate privi pe sine. Aceasta este sacralitatea ta. Tu esti aceasta! Cand cineva intelege asta, cand iti confirmi ca esti ceea ce in fata caruia insasi:"Eu sunt" ia fiinta si e simtit in acest trup."Eu sunt" e simtit in acest trup. Totusi fiind martor la :"Eu sunt", la fiinta,la trup la dans,la joaca numelor si a formelor sunt simultan percepute. Si totusi mie nu-mi cauzeaza probleme. Atunci cat de departe sa mai merg? Nimic nu-mi cauzeaza mie probleme. Totul este joaca mea. Nu sustin nici un conflict in mine Totul este un dans al acestei existente.
1 comentarii:
Iti citisem blogu azi dimineata, Nu stiam de ce la pranz mi-am cumparat o portocala.
Mister dezvaluit! ;-)
Trimiteți un comentariu