Gândul - o forţă. Problemele ridicate de fenomenul de biocomunicaţie în afara
limbajului, prezent la nivelul întregii lumi vii, de la formele cele mai simple
de viaţă până la om, induc în planul cunoaşterii teoretice ca şi al realităţii
practice consecinţe mult mai complexe decât par la prima vedere. Dacă telepatia
există, atunci nu mai poate fi redusă la dimensiunile unui joc amuzant de
societate. Realitatea reclamă în primul rând o realitate fizică. Norbert Wiener
aprecia că fenomenul va constitui un obiect real de cercetare ştiinţifică
atunci când i se vor găsi corelaţii fi-zice, care efectiv trebuie să existe.
A spune că o intenţie, o dorinţă de acţiune se
însoţeşte de materializarea unui câmp energetic în spaţiul ce ne înconjoară,
aşa după cum pare să rezulte din cercetările de până acum, în parte deja
prezentate, reprezintă pentru cel neavizat, limitat doar la noţiunile clasice
cunoscute, o afirmaţie hazardată.
Chiar dacă în prezent nu dispunem de mijloace
foarte riguroase de certificare a câmpurilor energetice emise de organismele
vii, toate premisele duc spre afirmarea existenţei lor. Dacă telepatia există,
atunci trebuie să admitem în mod logic că s-a transmis ceva între
experimentator şi subiect, altfel spus, între emiţător şi receptor. S-a
transmis desigur o informaţie elaborată în creierul emiţătorului. Informaţia,
după cum ştim, nu poate fi transmisă fără un suport energetic, un vehicul.
Acest vehicul trebuie în consecinţă să fie un câmp energetic. Nu cunoaştem încă
natura acestei energii, toate experienţele de descifrare au eşuat, ceea ce nu
înseamnă că ea nu există si nu va fi găsită cândva. Am comentat mai sus
interferenţele sale cu energia bioelectrică.
Din experimentul realizat de noi au rezultat o
serie de aspecte care, chiar dacă nu permit concluzii, oferă şansa unor
ipoteze.
Dumitru
Constantin Dulcan 
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu