Cum poate conştiinţa – un produs al minţii – să exercite controlul asupra Câmpului de Energie Universală ?

Aceasta este o întrebare binevenită, căci Câmpul de Energie Universală apare a fi în afara minţii, cu alte cuvinte întrebarea este: Cum poate mintea noastră influenţa fluxul de Energie Universală către corpul în nevoie, astfel ca energia să devină mai mare ? Răspunsul este neaşteptat. Chiar dacă Câmpul de Energie Universală pare ca fiind separat de persoană (care este un câmp individual) nu este chiar aşa. În primul rând, noi ştim că orice lucru din Univers este constituit dintr-un câmp de Energie Universală. Individul este doar o intensificare a vibraţiilor joase şi dense ale acestuia, astfel că ceea ce numim Câmp de Energie Universală este mult mai subtil, cu vibraţii mai înalte. Prin urmare, există o stare de similitudine. Câmpul Universal subtil este răspândit peste tot, incluzând şi câmpul individual, fiind cu acesta într-o stare de întrepătrundere, dar aceste afirmaţii nu explică de ce câmpul individual poate fi capabil să influenţeze câmpul subtil, în special dacă ele se disting ca fiind două entităţi diferite, cu vibraţii şi energii diferite. Cum poate individul să forţeze Câmpul subtil Universal să curgă mai intens în anumite direcţii ? Răspunsul este surprinzător. Deşi Câmpul de Energie Universală şi câmpul individual par distincte, nu numai că ele interacţionează în cele trei dimensiuni ale spaţiului nostru, dar în acelaşi timp ele sunt total conectate „dincolo de spaţiu”, această conectare fiind însă în afara percepţiei noastre tridimensionale. Conştiinţa persoanei poate influenţa orice parte din Câmpul de Energie Universală, chiar părţi foarte îndepărtate. Influenţa este într-un fel făcută de departe, foarte asemănătoare cu fenomenul telepatic, unde două minţi distincte sunt conectate fără o intervenţie fizică. Forţa gândului canalizează direct Energia Universală spre pacient, ea călătoreşte nu în spaţiu (sau local) de la terapeut către Câmpul de Energie Universală, ci în afara spaţiului (nelocalizat), datorită faptului că toate lucrurile sunt conectate între ele în afara spaţiului şi se pot influenţa unul pe altul, la orice distanţă. 

Comentariu ştiinţific 

Fizicienii au acceptat în trecut, că toate interacţiunile în Univers sunt locale, cu alte cuvinte principiul cauză-efect (al cauzalităţii) lucrează astfel: dacă un obiect A influenţează un obiect B, atunci această influenţă trebuie să fie transmisă în şi prin spaţiu, fie prin contact, fie prin semnal, deci dacă două obiecte nu sunt conectate prin ceva, ele nu se influenţează reciproc. Mai târziu, în 1964, Bell a dovedit că această teorie era falsă. El a descoperit că interacţiunile între două entităţi pot fi de asemenea nelocalizate (în afara spaţiului), deci două entităţi distincte şi separate (sau obiecte), pot să se influenţeze una pe alta, iar mediul sau vehiculul ce transportă influenţa nu trebuie să călătorească în spaţiu. „Nelocalizarea” a fost considerată a fi cea mai importantă şi mai senzaţională descoperire din istoria fizicii. Această teoremă spune: două entităţi îndepărtate se pot influenţa una pe alta într-un aşa mod, încât entitatea afectată culege efectul din interior, mai degrabă decât din mediul extern. Deci, obiectul A trimite cauza – nu prin spaţiu – ci mai curând prin interiorul ei (metaforic vorbind) şi obiectul B primeşte efectul datorat acelei cauze, din interiorul ei, mai curând decât din exterior. Aceasta a lăsat perplecşi fizicienii şi continuă să-I nedumerească pe unii, până în zilele noastre. Teorema implică următorul fapt: chiar dacă entităţile A şi B par distincte şi separate, în percepţia noastră tridimensională, de fapt dincolo de spaţiu ele sunt conectate şi într-o dimensiune înaltă ele sunt UNUL ŞI ACELAŞI lucru. Totalitatea şi Unicitatea permit unei entităţi să culeagă influenţele alteia asupra ei, mai degrabă intern decât extern. Vom vedea mai departe că această teoremă se aplică de asemenea la individ şi la Câmpul de Energie Universală (amândouă câmpurile fiind „Superstring-uri” cu diverse vibraţii). Amândouă câmpurile (atât regiunile de vibraţii înalte, cât şi joase, ale Câmpului de Energie Universală – cu toate că par a fi separate – ele sunt conectate (nelocalizat). Chiar şi o persoană şi o parte foarte îndepărtată a Câmpului de Energie Universală sunt conectate, căci ele sunt în afara spaţiului. Pe deasupra, ele sunt amândouă „unul şi acelaşi” într-o înaltă dimensiune Hiperspaţiu – care este Sursa a tot, inclusiv spaţiul nostru tridimensional, Câmpul (atât Universal cât şi individual) şi timpul. Conştiinţa accesează întotdeauna Energia Universală nelocalizat (în afara spaţiului), chiar dacă ea poate trimite energie local (în spaţiu), către organul afectat, prin chakre, aşa cum vom vedea mai târziu. 

Bedri Cetin