Trovantii mai poarta denumirea si de pietrele care cresc. Daca sint udate, ele cresc cu atit mai evident. Am oferit unei persoane cu capacitati deosebite un trovantel adus de la Costesti. Aceasta persoana a comunicat cu entitatea trovantului care i-a spus ca ei, trovantii, au o origine extraterestra. Ni s-a mai transmis, in acelasi timp, o recomandare: cu trovantii e bine sa te porti prieteneste, sa le vorbesti frumos, sa ii uzi, caci altminteri se pot... razbuna. Am, de doi ani de zile, un trovantel pe biroul meu de la redactie si acesta poate vedea oricine a dobindit un chip uman: are ochi, nas si gura, seamana foarte bine cu chipul de pe Marte. Acasa, mai am un mamelon de vreo 10 kilograme, dar pe acela nu il ud, ci doar l-am asezat pe un postament din lemn in sufragerie, cu rugamintea sa imi ofere protectie. Am trecut prin atitea incercari in ultima vreme, fiind mereu protejata, incit trebuie sa cred ca entitatile trovantilor mei se numara printre acele forte care slujesc Lumina si Iubirea si care ma apara cu energiile lor. Vreau sa va amintesc ca, la Costesti, chiar pe dealul alaturat malului care naste trovanti, s-a dat acea furibunda batalie intre mineri si jandarmi. intr-un spatiu atit de energizat, cred ca a si fost firesc sa se sparga, pina la urma, buba... Universul, prin entitatile sale secrete, si-a spus pina la urma cuvintul.
(Aurora INOAN)
O noua teorie privind formarea trovantilor - acestia s-au format datorita seismelor
Cine a trecut pe la Costesti (jud. Vilcea) a putut observa cu uimire un muzeu in aer liber, fara bilet de intrare si fara paznici. Acesta este un muzeu al trovantilor. Trovantii, unicele exponate de aici, sint, in primul rind, o forma de relief, existind o explicatie logica pentru forma lor rotunda. Oricit de departe am merge cu imaginatia noastra, trovantii nu contin mici animale care au fost pietrificate - desi acest lucru este des intilnit in basmele românesti - nici nu au vreo influenta pozitiva sau negativa asupra omului.
Conform ultimelor cercetari, trovantii reprezinta cimentari locale in forma de sfera aflate pe nisip. Aceste cimentari contin solutii de carbonati supuse unor socuri seismice cu intensitati relativ mari.
Originea trovantilor este in primul rind mecanica. Aceasta ipoteza se bazeaza pe un experiment de laborator care demonstreaza tendinta de realizare a unor forme sferice in masa unor nisipuri umede supuse unor socuri.
Experimentul s-a realizat astfel: avind o cantitate de nisip umed aflat pe o sita, o miscam brusc in toate directiile si obtinem niste bilute. Asa arata trovantii in sfera lor minima. Cu cit socurile sint mai numeroase si mai puternice, cu atit se obtine o sfera mai bine conturata. Experimentul arata ca aceasta forma se datoreaza tensiunii superficiale a apei manifestata in urma socurilor imprimate sitei.
Ultimele descoperiri arata ca formarea trovantilor este un proces de tasare a nisipului ce contine unele solutii de carbonati in urma unor socuri seismice sau mecanice. Aceste seisme trebuie sa fie suficient de mari pentru a nu conduce doar la o simpla rearanjare a nisipului.
Pe linga actiunea undelor seismice, mai este nevoie de o forta gravitationala, de fortele de atractie dintre particulele de nisip si dintre acestea si solutiile de carbonati. Carbonatul de calciu cimenteaza destul de repede particulele de nisip.
Un rol esential este jucat de tensiunea superficiala a solutiilor cu carbonati prezente in sedimentul nisipos. in momentul in care se produc socurile seismice, lichidul isi cauta echilibrul, rezultind in acest fel forma sferica. Tocmai de aceea, de exemplu, picaturile de ploaie au o asemenea forma. Asa se explica specificul sferoidal al trovantilor. Cit de mari sint trovantii? Dimensiunile trovantilor depind in primul rind de cantitatea de solutii de carbonati aflata in sedimentul nisipos si de intensitatea socurilor seismice. Marimea lor pleaca de la citiva milimetri la doi metri diametru.
Prezenta trovantilor de virste diferite, cu dimensiuni si forme variate indica actiunea, in diverse momente, a unor miscari seismice de naturi si intensitati diferite. Forma trovantilor ar reflecta, in primul rind, intensitatea socurilor seismice si, in al doilea rind, durata acestora. Dimensiunile trovantilor depind mai intii de cantitatile initiale de solutii de carbonati si mai apoi de intensitatea seismului.
La Costesti (jud. Vilcea) se remarca o particularitate cu totul exceptionala, ce poate reprezenta un unicat pe plan mondial, si anume prezenta unor trovanti foarte mici pe suprafata altora mai mari. Acesti microtrovanti ar reprezenta efectul unor miscari seismice mai slabe. Studiul acestor trovanti mai mici va conduce pe viitor la elucidarea unor aspecte cu totul deosebite legate de modul de formare a trovantilor, deschizindu-se perspectivele unei analize paleodinamice deosebit de eficiente a tuturor tipurilor de depozite nisipoase, indiferent de virsta acestora.
Petruta Lazar
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu