marți, aprilie 27, 2010

Depasind bariera religiei- Dalai Lama

Postat MARIA


În privinta problemelor pe care le provoaca oamenilor propriile emotii distructive, budismul are multe de spus stiintei. Unul dintre obiectivele principale ale budismului este diminuarea influentei emotiilor distructive asupra vietilor noastre.
Ce face ca aceste înclinatii sa fie atît de puternice, încît sa determine diferiti oameni, care altfel sunt persoane rezonabile, sa comita acte pe care ulterior le regreta? Ce loc ocupa aceste emotii în evolutia speciei noastre - sunt ele esentiale pentru supravietuire? Ce parghii pot fi actionate pentru a scadea amenintarea pe care o constituie acestea la adresa fericirii si stabilitatii noastre? Cat de multa flexibilitate are creierul si cum am putea îndrepta într-o directie pozitiva acele sisteme neuronale din care iau nastere impulsurile distructive? Si, lucrul cel mai important, cum am putea sa depasim aceste emotii?
Tenzin Gyatso; al paisprezecelea Dalai Lama
-Mesaj despre Compasiune

"Scopul vieţii
Care este scopul vieţii?Am ales sa raspund la aceasta intrebare pentru a va impartasi gandurile mele celor care citesc aceste randuri.
Eu cred ca scopul vieţii este acela de a fi fericit. Din momentul nasterii, fiecare fiinta umana vrea fericire si nu vrea suferinta. Nici conditionarea sociala , nici educatia, nici o ideologie nu va afecta acest lucru.In fiinta noastra exista pur si simplu nevoia de multumire. Nu stiu daca universul, cu galaxiile sale nenumarate, stelele si planetele, au un sens mai adânc sau nu, dar cel puţin, este clar ca noi, oamenii care traim pe acest pamânt ne confruntam cu sarcina de a a face o viata fericita pentru noi insine. Prin urmare, este important de a descoperi ceea ce ne aduce cel mai mare grad de fericire.
Orice fel de fericire si suferinta este posibil sa se imparta in doua categorii principale: mentala si fizica. Dintre cele doua,pentru cea mai mare parte dintre noi, cea care exercita cea mai mare influenta , este starea mentala.. Daca nu suntem grav bolnavi, sau lipsiti de elementele de supravietuire, starea noastră fizică joaca un rol secundar in viata. In cazul în care corpul nu da semne de boala, noi il putem practic ignora. Mintea,in schimb , inregistreaza fiecare eveniment petrecut in viata noastra , indiferent cat de mic este .
De aceea ar trebui sa ne consacram eforturile noastre cele mai grave pentru a aduce pacea mentala.
Din propria experienta limitata, am descoperit ca cel mai mare grad de liniste interioara vine din dezvoltarea iubirii si compasiunii.
Cu cat ne pasa mai mult de fericirea altora ,cu atat mai mult sentimentul propriu de bunastare devine mai prezent.Cultivand compasiunea , o calda senzatie de uniune cu celalalt, in mod automat povara interioara dispare.
Indiferent de temerile si nesigurantele pe care le putem avea , compasiunea ne da puterea da a face fata oricaror obstacole pe care le putem intalni.
Aceasta este sursa ultima a succesului în viaţă.
Atâta timp cât trăim în aceasta lume suntem obligati sa depasim obstacolele din fata noastra. Daca, in asemenea momente, ne pierdem speranta si devenim descurajati , ne diminuam capacitatea noastra de a ne confrunta cu dificultatile. Daca, pe de alta parte, ne amintim ca nu doar noi am trecut prin aceasta dificultate ,ci fiecare trebuie sa-si depaseasca suferinta, aceasta perspectiva mai realista va creste determinarea si capacitatea noastra de a depasi necazurile. Într-adevar cu aceasta atitudine, fiecare nou obstacol poate fi vazut ca o ocazie importanta de a îmbunatati mintea noastra!
Astfel, putem sa ne straduim treptat pentru a deveni mai plini de compasiune, putem dezvolta simpatie reala pentru suferinta altora ", precum si vointa de a contribui la înlaturarea durerii lor.
Ca rezultat, seninătatea noastră si forta interioară va creste.
Motivul ca dragostea si compasiunea aduce cea mai mare fericire in viata noastra este pur si simplu ca natura noastra interioara le pretuieste mai presus de toate. Nevoia de dragoste se afla la baza insasi a existentei umane. Aceasta rezulta din interdependenta profunda impartasita cu totii , si unul cu celalalt. Daca o persoana va fi lasata si obligata sa traiasca singura , ea nu va supravietui.
Inter-dependenta, desigur, este o lege fundamentala a naturii. Nu numai forme superioare de viata,ci multe dintre cele mai mici insecte sunt fiinţe sociale care, fara nici o religie, de drept sau de educaţie, supravietuiesc printr-o cooperare reciproca bazata pe o recunoastere înnascuta a interconectarii lor. Nivelul cel mai subtil de fenomene materiale este, de asemenea, reglementată de interdependenţă. Toate fenomenele, de la planetă la locuitorii oceanelor, norii, padurile si florile care ne inconjoara, apar in dependenta una fata de cealalta la modele subtile de energie. Fara interacţiunea lor corespunzatoare, ele se dizolva si se degradeaza, pana la eliminare.
Aceasta se datorează faptului ca propria noastra existenta umana este atât de dependenta de ajutorul altora, care au nevoie de dragostea noastra, incat putem spune ca dragostea si compasiunea stau la baza însasi a existentei noastre. Prin urmare, avem nevoie de un sentiment autentic de responsabilitate si o preocupare sincera pentru binele altora.Noi nu suntem oameni masini. Daca am fi doar entitati mecanice, apoi se poate crea un mecanism care ar atenua suferintele noastre si ar indeplini nevoile noastre.
Dar din moment ce nu suntem creaturi exclusiv materiale, este o greşeală de a plasa toate speranţele noastre pentru fericire, in exterior.Ar trebui sa luam in considerare originile , natura noastra interna , si sa descoperim ce avem nevoie pentru a fi fericiti, multumiti .
Lasand la o parte problema complexa de creare si evolutie din universul nostru, cel putin suntem de acord ca fiecare dintre noi este un produs al parintilor noastri. In general, conceptia noastra a avut loc nu doar in contextul dorintei sexuale, ci din decizia parintilor noştrii "de a avea un copil. Aceasta decizie se bazeaza pe responsabilitatea si altruismul parintilor, angajamentul plin de compasiune pentru ingrijirea copilului lor pâna când acesta este in masura sa aiba grija de el însusi. Astfel, din momentul conceptiei noastre, dragostea părinţilor noştri "este in directa legatura cu creatia noastră.
Mai mult decât atât, suntem complet dependenti de îngrijire de mamelor noastre "de la cea mai frageda varsta. Conform unor oameni de ştiinţă, starea emotiilor la femeia gravida fie că este vorba de calm sau agitatie, are un efect direct asupra copilului nenascut.
Dragostea este, de asemenea, foarte importanta, la momentul nasterii. Deoarece primul lucru al noului nascut este sa suga laptele matern,el va simti instinctiv orice emotie a mamei.
In cazul in care copilul nu este , imbratisat, protejat , sau iubit, dezvoltarea sa v-a fi afectată si creierul sau nu se va maturiza in mod corespunzator.
Din moment ce un copil nu poate supravieţui fără grija mamei sale, iubirea este “alimentatia”cea mai importanta.. Fericirea copilăriei,departe de temeri , dezvoltarea auto-încrederii, toate depind in mod direct de dragostea ce i se ofera..
In zilele noastre, multi copii cresc nefericiti. In cazul in care nu primesc afectiune propriu-zisa, mai târziu nu vor fi capabili sa gaseasca si sa ofere iubire altora.
Acest lucru este foarte trist.
Pe masura ce copiii cresc mai mari si merg la scoala , nevoia lor de sprijin trebuie să fie îndeplinita de catre profesorii lor. Daca au un profesor care isi asuma responsabilitatea pentru pregătirea lor, elevii vor simţi incredere si respect , si ceea ce le-a fost predat va lasa o impresie de nesters in mintea lor. Disciplinele predate de un profesor care nu arata preocupare valabila pentru elevii sai cunostintele predate nu vor starui prea mult in mintile elevilor.
Chiar si atunci când ne angajam într-o conversatie obisnuita in viata de zi cu zi, dacă cineva vorbeşte cu sentimentul omului care se bucura de persoana de langa el, conversatia intreaga devine interesanta, indiferent de subiect. Pe de alta parte, daca o persoana vorbeste cu raceala sau aspru, ne simtim nelinistiti si dorim un sfarsit cat mai rapid al conversatiei.De la cel mai mic , la cel mai important eveniment, afectiunea si respectul fata de celalalt sunt vitale pentru fericirea noastra.
Recent am întâlnit un grup de cercetatori din America care au spus ca rata de boli mintale , în ţara lor este de aprox. 12% din populatie. A devenit clar în timpul discuţiei noastre ca principala cauza a depresiei nu este o lipsa de necesitati materiale, ci o masura de lipsa de afectiune din partea celorlalti.
Deci, dupa cum puteti vedea din tot ce am scris pâna acum, un lucru pare clar pentru mine: daca nu suntem constienti de ea, din ziua în care ne nastem, nevoia de afectiune umana este în sângele nostru. Chiar dacă afecţiunea vine de la un animal sau cineva pe care-l consideram dusman , atât copiii cât şi adultii vor gravita în mod natural spre ea.
Eu cred ca nimeni nu este nascut fara a avea nevoie de dragoste. Şi aceasta demonstreaza ca, fiinţele umane nu pot fi definite ca fiind exclusiv fizice.
Unii dintre prietenii mei mi-au spus ca, desi dragostea si compasiunea sunt minunate si bune, ele nu sunt cu adevarat foarte relevante. Lumea noastra, spun ei, nu este un loc in care astfel de convingeri sa aiba o influenta puternica . Ei susţin ca, furia si ura sunt deasemeni o parte din natura umana si umanitatea va fi intotdeauna dominata de ele. Nu sunt de acord.
Noi, oamenii am existat in forma noastra actuala ,de aproximativ o suta de mii de ani. Eu cred ca, daca in aceasta perioada, mintea umana a fost în principal controlata de furie si ura, populatia noastra globala ar fi scazut. Dar astazi, în ciuda tuturor razboaielor noastre, am descoperi ca populaţia umană este mai mare decât oricând. Acest lucru indică în mod clar pentru mine ca dragostea şi compasiunea predomina în lume.
Pâna acum am discutat in principal de avantajele mentale ale compasiunii, care contribuie la o buna sanatate fizica .Din experienta mea personala, stabilitatea mentala şi bunastarea fizica sunt legate direct. Fara îndoiala, furia şi agitatia ne fac sensibili la boli. Pe de alta parte, in cazul in care mintea este linistita si ocupata cu gânduri pozitive, organismul nu va cadea cu usurinta pradă bolilor..
În primul rând, ce înţelegem noi prin compasiune? Multe forme ale sentimentului de compasiune se amestecă cu dorinta si ataşamentul. De exemplu, parintii simt dragostefata de copilul lor, dar este adesea puternic asociata cu propriile nevoi emotionale, astfel încât acest sentiment nu este pe deplin compasiune. Din nou, în casatorie, iubirea între soţ şi soţie - în special, la început, când fiecare partener încă nu poate cunoaşte caracterul celuilalt mai profund, foarte bine .Astfel, atunci când atitudinea unui partener se schimba , celălalt partener este adesea dezamăgit şi incepe sa-si modifice si el atitudinea. Aceasta este o indicaţie ca dragostea a fost motivata mai mult de nevoile personale decât prin grija reală pentru celalalt.
Adevarata compasiune nu este doar un raspuns emoţional, ci un angajament ferm . Prin urmare, o atitudine cu adevărat plina de compasiune fata de ceilalţi nu se schimba, chiar dacă acestia se comporta negativ.
Desigur, sa dezvolti un astfel de tip de compasiune nu este deloc usor! Ca un început, să luam in considerare considerare urmatoarele fapte:
Fie ca oamenii sunt frumosi si prietenosi, sau neatractivi si perturbatoari, negativi, în cele din urmă ei sunt fiinţe umane, la fel ca tine însuţi. Ca si tine ei doresc fericire si nu doresc suferinta. Mai mult, dreptul lor de a depasi suferinta si de a fi fericiti este egală cu a ta .. Acum, când recunosc ca toate fiintele sunt egale în dorinţa lor de fericire , în mod automat incepi sa empatizezi cu ei si se mareste gradul de apropiere. De asemenea, acest sentiment nu este selectiv; acesta se aplică în mod egal tuturor. Atâta timp cât acestea sunt fiinţe umane care se confruntă cu durere si suferinta , la fel ca si tine ,nu există nici o bază logică de a discrimina vreo persoana sau de a modifica preocuparea dvs. pentru ei, dacă acestia se comporta negativ.
Noi ar trebui să începem prin eliminarea celor mai mari obstacole în calea compasiunii: furia şi ură. După cum ştim cu toţii emoţiile acestea sunt extrem de puternice si pot coplesi mintea întreaga noastra. Cu toate acestea, ele pot fi controlate.
Aici, însa, noi trebuie sa examinam starea noastra mentala cu atenţie.Este adevarat că furia aduce plus de energie, dacă insa vom explora natura acestei energii, descoperim că este oarba: noi nu putem fi siguri dacă rezultatul său va fi pozitiv sau negativ. Acest lucru se datoreaza faptului ca mânia eclipseaza cea mai buna parte a creierului nostru: raţionalitatea sa . Deci, energia furiei este aproape întotdeauna fiabila. Aceasta poate provoca o cantitate imensă de energie distructiva , un comportament nefericit. Aceasta energie trebuie controlata prin rabdare si compasiune. .Rabdarea si compasiunea sunt semne ale adevaratei forte interioare . Compasiunea este, prin natura sa , blanda , pasnica , dar este foarte puternica.Cei care isi pierd repede rabdarea sunt nesiguri si instabili. Astfel, pentru mine, furia directă este un semn de slăbiciune.
Cel mai bun antidot la aceste surse de perturbare va veni prin consolidarea capacitatii noastre de a gestiona propriile noastre emotii.(traducere Maria )

sursa Dalai lama .com

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu

LinkWithin

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...