- Din jurnalul unui medic american -
Pacienti cu transplant care preiau modul de viata al donatorilor de organe - suna ca un scenariu de groaza, dintr-un film stiintifico-fantastic. Si totusi, cei 73 de pacienti consultati personal de neuropsihologul american dr. Paul Pearsall au trait realitatea aceasta pe propria piele: imediat dupa operatie, unii dintre ei si-au schimbat preferintele, fara sa stie de ce. Vegetarienii convinsi au simtit, brusc, o pofta nebuna de carne; un barbat s-a "indragostit", pur si simplu, de mersul la cumparaturi si de posetele de dama; unui inotator entuziast i s-a facut, dintr-o data, o frica teribila de apa; un tanar si-a schimbat - complet nemotivat- preferintele muzicale, si a inceput sa asculte doar piese rock, din anii '50, in loc de muzica clasica. In cele mai multe cazuri, modificarile de personalitate contrastau atat de evident cu vechiul comportament, incat rudele si persoanele apropiate au inceput sa-si puna intrebari. Dar lista ciudateniilor continua: o femeie careia ii fusesera transplantate inima si
plamanii vedea aievea, in vis, accidentul de motocicleta al unui tanar, dar si prenumele si cateva litere din numele de familie al acestuia.
Visul s-a repetat in diferite variante si pacienta a inceput sa banuiasca ca ar putea avea legatura cu donatorul. A cautat pe internet, in arhivele unor gazete, anunturile mortuare din perioada operatiei de transplant, si a gasit ce cauta! Cand a dat de urma parintilor tanarului, a trait o a doua surpriza, de-a dreptul incredibila: propriile schimbari de personalitate coincideau perfect cu deprinderile si preferintele decedatului. Iar modul cum murise acesta era exact cel din visele ei.
Intr-un "buzunar" al motocicletei, tanarul mai avea o punga cu sandviciuri cu pui, la care a poftit si ea, inexplicabil, imediat dupa operatie. Este posibil ca aceste informatii sa fi fost stocate in noua ei inima? Isi amintea inima de cel caruia ii fusese luata, dupa moarte, pentru transplant?
In cartea sa, "The Hearts Code", dr. Pearsall descrie zece cazuri impresionante de transplant de inima, despre care vorbesc, complet separat, atat primitorii de organe si familiile lor, cat si rudele supravietuitoare ale donatorilor.
Donator: Jerry, un baietel de un an si jumatate. Primitor: Carter, un baiat de 6 ani
Mama lui Jerry povesteste despre prima ei intalnire cu familia lui Carter. Baiatul s-a apropiat, in fuga, de ea si i-a sarit, pur si simplu, in brate. Dupa care si-a frecat nasucul de nasul ei, exact asa cum obisnuia sa faca baietelul ei, Jerry. Si, desi avea deja 6 ani, Carter a inceput sa-i vorbeasca pe limba bebelusilor. Mama lui Carter are si ea amintiri! "L-am vazut pe Carter indreptandu-se spre mama lui Jerry. Nu face niciodata asa ceva, pentru ca e foarte, foarte timid. Si i-a spus, deodata: "Totul e ok, mami". Pur si simplu mi s-a frant inima, auzind ca-i spune "mama" acelei femei al carei copil murise. Sau poate ca cea care a vorbit a fost inima micului Jerry?".
Donator: David, un american de 60 de ani. Primitor: un tanar de origine spaniola.
La prima intalnire a vaduvei lui David cu beneficiarul transplantului, care venise insotit de mama sa, acesta a folosit un cuvant curios: i-a spus sa nu-si faca griji, fiindca totul este "copacetic". Atunci femeia a izbucnit in lacrimi, iar mama tanarului s-a grabit sa-i spuna ca nu stie de unde provine acel cuvant pe care fiul ei il repeta mereu si care in spaniola nu inseamna nimic. Biata vaduva i-a marturisit ca era vorba de un fel de cod secret, intre sotul ei si ea. Cand David spunea ca totul e "copacetic", insemna ca totul e in ordine! Un cuvant transmis prin transplant.
Donator: Sara, 19 ani, vegetariana. Primitor: Vera, 29 de ani, lesbiana.
Fratele acesteia din urma i-a declarat doctorului Pearsall: "Vera era lesbiana si ura barbatii, dar inima cea noua a readus-o pe drumul cel bun. Si-a aruncat toate cartile ultra-feministe si nu mai vorbeste despre asta. Acum, il iubeste pe Steven, un fost coleg de liceu. Dar cea mai mare ciudatenie este ca detesta carnea! Inainte, era o clienta de baza la McDonalds, iar acum nu mai suporta prezenta carnii in farfurie".
Pacienti cu transplant care preiau modul de viata al donatorilor de organe - suna ca un scenariu de groaza, dintr-un film stiintifico-fantastic. Si totusi, cei 73 de pacienti consultati personal de neuropsihologul american dr. Paul Pearsall au trait realitatea aceasta pe propria piele: imediat dupa operatie, unii dintre ei si-au schimbat preferintele, fara sa stie de ce. Vegetarienii convinsi au simtit, brusc, o pofta nebuna de carne; un barbat s-a "indragostit", pur si simplu, de mersul la cumparaturi si de posetele de dama; unui inotator entuziast i s-a facut, dintr-o data, o frica teribila de apa; un tanar si-a schimbat - complet nemotivat- preferintele muzicale, si a inceput sa asculte doar piese rock, din anii '50, in loc de muzica clasica. In cele mai multe cazuri, modificarile de personalitate contrastau atat de evident cu vechiul comportament, incat rudele si persoanele apropiate au inceput sa-si puna intrebari. Dar lista ciudateniilor continua: o femeie careia ii fusesera transplantate inima si
plamanii vedea aievea, in vis, accidentul de motocicleta al unui tanar, dar si prenumele si cateva litere din numele de familie al acestuia.
Visul s-a repetat in diferite variante si pacienta a inceput sa banuiasca ca ar putea avea legatura cu donatorul. A cautat pe internet, in arhivele unor gazete, anunturile mortuare din perioada operatiei de transplant, si a gasit ce cauta! Cand a dat de urma parintilor tanarului, a trait o a doua surpriza, de-a dreptul incredibila: propriile schimbari de personalitate coincideau perfect cu deprinderile si preferintele decedatului. Iar modul cum murise acesta era exact cel din visele ei.
Intr-un "buzunar" al motocicletei, tanarul mai avea o punga cu sandviciuri cu pui, la care a poftit si ea, inexplicabil, imediat dupa operatie. Este posibil ca aceste informatii sa fi fost stocate in noua ei inima? Isi amintea inima de cel caruia ii fusese luata, dupa moarte, pentru transplant?
In cartea sa, "The Hearts Code", dr. Pearsall descrie zece cazuri impresionante de transplant de inima, despre care vorbesc, complet separat, atat primitorii de organe si familiile lor, cat si rudele supravietuitoare ale donatorilor.
Donator: Jerry, un baietel de un an si jumatate. Primitor: Carter, un baiat de 6 ani
Mama lui Jerry povesteste despre prima ei intalnire cu familia lui Carter. Baiatul s-a apropiat, in fuga, de ea si i-a sarit, pur si simplu, in brate. Dupa care si-a frecat nasucul de nasul ei, exact asa cum obisnuia sa faca baietelul ei, Jerry. Si, desi avea deja 6 ani, Carter a inceput sa-i vorbeasca pe limba bebelusilor. Mama lui Carter are si ea amintiri! "L-am vazut pe Carter indreptandu-se spre mama lui Jerry. Nu face niciodata asa ceva, pentru ca e foarte, foarte timid. Si i-a spus, deodata: "Totul e ok, mami". Pur si simplu mi s-a frant inima, auzind ca-i spune "mama" acelei femei al carei copil murise. Sau poate ca cea care a vorbit a fost inima micului Jerry?".
Donator: David, un american de 60 de ani. Primitor: un tanar de origine spaniola.
La prima intalnire a vaduvei lui David cu beneficiarul transplantului, care venise insotit de mama sa, acesta a folosit un cuvant curios: i-a spus sa nu-si faca griji, fiindca totul este "copacetic". Atunci femeia a izbucnit in lacrimi, iar mama tanarului s-a grabit sa-i spuna ca nu stie de unde provine acel cuvant pe care fiul ei il repeta mereu si care in spaniola nu inseamna nimic. Biata vaduva i-a marturisit ca era vorba de un fel de cod secret, intre sotul ei si ea. Cand David spunea ca totul e "copacetic", insemna ca totul e in ordine! Un cuvant transmis prin transplant.
Donator: Sara, 19 ani, vegetariana. Primitor: Vera, 29 de ani, lesbiana.
Fratele acesteia din urma i-a declarat doctorului Pearsall: "Vera era lesbiana si ura barbatii, dar inima cea noua a readus-o pe drumul cel bun. Si-a aruncat toate cartile ultra-feministe si nu mai vorbeste despre asta. Acum, il iubeste pe Steven, un fost coleg de liceu. Dar cea mai mare ciudatenie este ca detesta carnea! Inainte, era o clienta de baza la McDonalds, iar acum nu mai suporta prezenta carnii in farfurie".
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu