joi, august 21, 2014

Inceputuri, sfarsituri si incheieri

Postat Maria
 (ii multumim Alexandrei)

Jennifer Hoffman
Cateodata ne ia mult pana sa fim gata sa lasam un lucru sa se incheie, dar odata ce ne gandim ca suntem pregatiti pentru asta, am vrea sa trecem imediat mai departe. Am terminat cu vechiul si suntem gata pentru noi inceputuri. Ele nu sunt insa intotdeauna gata pentru noi sau noi nu suntem chiar atat de pregatiti pe cat credeam. Apar intarzieri, apar tot felul de situatii care ne forteaza sa avem de-a face cu lucruri de care credeam ca am scapat si devenim frustrati. Nu mai vrem sa ne aflam in acel spatiu, suntem gata sa trecem mai departe. O facem, insa? Aceste lucruri neterminate, micile detalii si situatii enervante, care ne cer acum atentia si pe care le consideram a fi o pierdere de timp, sunt de fapt o parte importanta a noilor inceputuri, deoarece in ele gasim atat incheierea, cat si lectia finala care sa ne asigure ca aceste noi inceputuri nu vor include energia a ceea ce lasam in urma. Ele sunt, in acelasi timp, asul nostru din maneca , deoarece ne permit sa ramanem putin pe loc, in caz ca am avea nevoie de o scuza sau de o ocazie de a ne schimba parerea, daca vrem sa o facem.
In anii 70, atunci cand divortul a devenit mai acceptat din punct de vedere social si oamenii au inceput sa puna capat casatoriilor, ei erau sfatuiti sa astepte cativa ani, inainte de a se recasatori. Daca nu, riscau sa se casatoreasca cu acelasi gen de persoana de care tocmai divortasera. A fost un sfat intelept, deoarece, dupa cum multi dintre ei au descoperit, era adevarat. Daca nu isi faceau timp sa-si faca lucrarea de vindecare, sa lege ultimele capete de ata libere din vietile lor emotionale, gaseau un alt partener care sa ii ajute in lectiile respective. In loc sa fie un inceput nou, noua lor relatie era o oglinda a celei vechi si ceea ce credeau a fi o miscare inainte, se dovedea a fi un pas lateral, deoarece ei nu terminau procesul care era necesar pentru o adevarata incheiere.


Daca nu ne facem timp sa ne ocupam de aceste maruntisuri, care ne apar intotdeauna ca parte a procesului de incheiere, atunci noul nostru inceput poate deveni un pas in lateral si, in loc sa trecem la o realitate mai implinita si mai plina de bucurie, pasim in ceva foarte similar cu ceea ce tocmai parasisem. Daca ne-am fi facut timp sa ducem la capat procesul de incheiere, ocupandu-ne de toate maruntisurile care au aparut (si chiar apar intotdeauna), am fi creat, pornind de la aceasta incheiere, un nou inceput si am fi fost liberi sa trecem in noua realitate.
Stim ca avem maruntisuri ramase nerezolvate, atunci cand evolutia noastra nu se intampla rapid. La nivel inconstient, noi ne cream propriile blocaje, prin intarzieri, accidente, drame si evenimente surpriza, care par sa apara din senin. Acestea sunt amintiri al vechii energii, care trebuie sa fie indepartata inainte ca noile noastre inceputuri, care sunt cu adevarat noi, sa se poata intampla. La nivel constient, noi ne pregatim urmatorii pasi si facem tot ce putem pentru a ramane focalizati asupra acestui rezultat, gandindu-ne ca intarzierile sunt semne ale faptului ca nu meritam, in cel mai rau caz, sau ca nu suntem pregatiti de schimbari, in cel mai bun caz. Adevarul sta undeva la mijloc suntem gata de schimbari, dar avem nevoie sa ne ocupam mai intai de ultimele detalii, astfel incat miscarea noastra sa fie inainte si nu in lateral.
Aceste maruntisuri servesc si unui alt scop, mai ascuns. Ele ne dau timpul si spatiul de care avem nevoie pentru a ne razgandi. Le putem folosi ca o scuza utila si convenienta care ne opreste sa mergem mai departe. Sau le putem folosi pentru a intarzia o schimbare pe care nu suntem pregatiti sa o facem, chiar daca nu suntem fericiti cu locul in care ne aflam. Daca ne hotaram ca nu suntem gata de schimbare, o incheiere dificila ne poate ocupa energia suficient de mult pentru a amana schimbarea respectiva, pe o perioada indefinita. Dar, daca suntem gata sa mergem mai departe, atunci aceste intarzieri ne vor ajuta sa intelegem cat de obositi suntem sa ne aflam in respectivul spatiu energetic, acest lucru determinandu-ne sa ne ocupam, o data pentru totdeauna, de ceea ce ne tine blocati in spatiul respectiv.
Oricat de putin probabil ar parea, noi ne blocam propriul progres si ne stam singuri in cale, indiferent de cat de mult ne-am dori un nou inceput. In timp ce ramanem concentrati asupra urmatorilor pasi si a noilor rezultate, dorinta noastra inconstienta, pentru ceva diferit, este cea care ne atrage atentia asupra lucrurilor ramase neterminate, lucruri pe care trebuie sa le rezolvam, inainte de a fi incheiat complet si definitiv o situatie. Asa ca, in loc sa le permitem sa fie reamintiri frustrante ale esecurilor noastre, ar fi mai bine sa ne ocupam de aceste resturi nerezolvate astfel incat incheierea noastra sa fie reala si completa, curatandu-ne in acest mod, calea pentru noile inceputuri ce vor veni.
Copyright (c) 2014 by Jennifer Hoffman. 
sursa 

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu

LinkWithin

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...