In viata, in moarte sau oriunde ai fi, esti mereu singur.

Postat Maria

Orice efort de evitare a singuratatii esueaza si va esua, deoarece este

impotriva legilor fundamentale ale vietii. In fond, nu ai nevoie de un

surogat care sa te faca sa-ti uiti singuratatea; trebuie doar sa devii

constient de singuratatea ta, care este o realitate. Iar faptul de a o

experimenta, de a o simti, este atat de frumos tocmai pentru ca reprezinta

eliberarea de multime, de turma, de celalalt. Este eliberarea de teama de a

fi singur. E de ajuns sa auzi cuvantul "singur", ca iti si amintesti de o

rana; ai nevoie de ceva pentru a umple acest gol care te raneste. Ai nevoie

de cineva pentru a-l umple.

Cuvantul singuratate nu are acelasi sens - de rana, de gol care trebuie

umplut. Singuratate inseamna pur si simplu implinire. Esti un intreg; nu

este nevoie de nimeni altcineva pentru a te completa.

Incearca deci sa gasesti centrul tau launtric in care esti totdeauna singur,

in care singuratatea a fost intotdeauna perfecta. In viata, in moarte sau

oriunde ai fi, esti mereu singur. Insa aceasta singuratate este atat de

plina - nu este nici un gol -, atat de completa, atat de incarcata cu toate

darurile vietii, cu toate frumusetile si binecuvantarile existentei, incat

imediat ce ai gustat din propria ta singuratate, durerea va disparea. In

locul ei se va naste un ritm nou, de o extraordinara blandete, pace,

fericire si binecuvantare.

Aceasta nu inseamna ca un om care este centrat in singuratate nu isi poate

face prieteni; in realitate, numai o asemenea fiinta poate avea prieteni,

deoarece pentru el prietenia nu mai reprezinta o nevoie, ci o impartasire;

stiinta umana are atat de mult, incat poate imparti cu altii."

Osho