sâmbătă, septembrie 15, 2012

Dacă celălalt nu este pregătit să renunţe la ataşamentul faţă de rănile sale, nu putem insista să-l vindecăm. Îi dăm spaţiu…

Postat Maria
Iubirea generoasă înseamnă să ajuţi acel om să crească şi să prindă aripi, chiar dacă eşti conştient că aripile îl vor ajuta să zboare pe alte ceruri decât pe al tău… Deşi există cu adevărat oameni care, ajunşi la o anumită maturitate emoţională şi la un anumit nivel spiritual, pot trăi iubirea plenar, mulţi încă nu cred că există aşa ceva, iar unii dintre noi avem sentimentul că iubim necondiţionat. Dar oare e aşa? Unde să fie adevărul? Este evident faptul că fiecare dintre noi a simţit la un moment dat sau altul că se îndrăgosteşte. Deşi capacitatea de a eleva această trăire ne aparţine întru totul, îndrăgostirea nu este neaparat o opţiune. Ea apare şi te ia de multe ori pe nepusă masă. Acum, avem de ales în sensul că putem trăi “nebuneşte” sau “pasional” aceste sentimente sau putem alege să cultivăm trăiri mai înalte, mai curate, mai generoase şi mai profunde. Gelozia pasională, posesivitatea exprimată ca fiind ceva natural, ataşamentele bolnăvicioase, suferinţa şi dramele emoţionale reprezintă ceea ce consideră mulţi oameni a fi normal (Aşa e când te îndrăgosteşti şi nu poate fi altfel…).Probabil de aceea se spune că dragostea e o boală şi nu durează decât trei ani…. Well, dacă ne uităm mai bine în jur vom vedea că în lipsa dorinţei de a cultiva o iubire liberă, generoasă şi sinceră, peisajul e trist. Şi chiar este. Totuşi, există şi oameni cu adevărat generoşi şi frumoşi în suflet care atunci când iubesc, iubesc cu adevărat, iubesc pentru celălalt. Personal, am avut şi am parte de iubirea unui astfel de om, iar la rândul meu am învăţat să fac diferenţa între ataşament şi iubire şi să cultiv trăiri care sunt şi pentru mine şi pentru celalălt o binecuvântare. Nu mă grăbesc să spun că am trecut toate testele în iubire pentru că mai am în faţă atâtea experienţe de trăit. Pot să spun însă că reuşesc să înalţ şi să trăiesc îndrăgostirea ca pe cea mai frumoasă stare de iubire… pentru că nu mă mai simt legată, ataşată, agăţată emoţional, temătoare, nesigură, nerăbdătoare… pentru că trăiesc această stare prin toţi porii, cu toată fiinţa, cu răbdare, cu zâmbetul în suflet, fără nevoi apăsătoare, cu generozitate şi pace, cu intenţii curate, entuziasm şi căldură… De fapt, e trăire care mă trăieşte… Acest mod de a înţelege şi de a trăi dragostea au venit după multe experienţe care m-au scos din cercul meu de confort şi m-au pus pe jar. Nedorindu-mi manifestările care apăreau la pachet cu îndrăgostirea, şi având lângă mine pe cineva care mă iubea necondiţionat, am început să caut un alt fel de a trăi îndrăgostirea şi de a iubi. Şi am găsit… Şi nu poate fi pus în cuvinte… Unii spun că adevărata iubire vine cu timpul, prin convieţuire. Sunt de acord. Dar ce numesc mulţi iubire în convieţuire este de fapt obişnuinţa cu celălalt om, ataşamentul, obiceiurile comune şi poate subiectele comune de discuţie. Cumva, ei spun iubire la ceva pasiv, nu la iubirea activă care face mult mai mult pentru celălalt decât să-i asigure confort, bani, locuinţă şi un loc cald unde să vină. În situaţii criză, adevărata iubire se comportă la fel de generos şi sincer ca atunci când totul e bine. Nu pentru că ataşamentul este prea puternic şi nu ai altceva de făcut decât să înghiţi şi să accepţi orice, ci pentru că nu-ţi este teamă că te pierzi dacă vei iubi necondiţionat o altă persoană. Iubirea necondiţionată nu înseamnă, după părerea mea, să treci cu vederea toate toanele şi egoismul celuilalt deşi în interior provoacă în tine tristeţe, nemulţumire şi neînţelegere. Asta înseamnă agăţare emoţională şi ataşament. Eu spun mai degrabă că iubirea adevărată înseamnă să înţelegi şi să simţi prin ce trece celălalt atunci când se manifestă cum se manifestă, să fii pregătit să-i oferi spaţiu dacă are nevoie (să ieşi din peisaj când trebuie) şi să îi respecţi dorinţele. Personal, simt că iubirea e constantă…

 Dacă azi simţi că iubeşti, mâine că urăşti, mi-e greu să înţeleg de ce s-ar mai numi iubire… Iubirea generoasă nu înseamnă că tu nu-ţi doreşti nimic pentru tine sau pentru voi (aia e indiferenţă, amiciţie sau orice altceva). Iubirea generoasă înseamnă că în sufletul tău îţi doreşti acele lucruri doar dacă şi pentru celălalt sunt o binecuvântare, adică eşti dispus să laşi partenerul să plece fără să-i dăruieşti ce simţeai, dacă el aşa alege. Iubirea generoasă înseamnă să fii alături de celălalt cu blândeţe chiar şi atunci când sufletul lui caută altceva şi nu pe tine. Iubirea generoasă înseamnă să ajuţi acel om să crească şi să prindă aripi, chiar dacă eşti conştient că aripile îl vor ajuta să zboare pe alte ceruri decât pe al tău… Iubirea generoasă înseamnă să te rogi pentru fericirea celuilalt chiar dacă fericirea lui nu e în braţele tale. Da, se poate şi există oameni care iubesc aşa… şi sunt printre noi… Vreau să o/ îl fac fericit! Spunem mulţi când ne îndrăgostim. Da, dar ea/ el îşi doreşte de la mine acest lucru? Are nevoie de iubirea mea ca să fie fericit/ă? Ori vrem dragoste cu sila sub intenţii generoase? Mintea cunoaşte suficiente pretexte să-şi motiveze nevoile egoiste… Dragostea pentru celălalt are răbdare, priveşte cu ochi plini de iubire alesul chiar şi atunci când alegerile lui nu ne privesc sau nu ne includ. Dragostea pentru celălalt îşi doreşte să dăruiască tot ce are mai frumos, mai curat şi mai pur dacă porţile i se deschid. Iar dacă teama a pus stăpânire pe alesul nostru, avem răbdare să-şi topească zidurile cu care s-a împrejmuit, fără să batem cu picioarele în uşă sau să lovim pereţii ca să îi dărâmăm. Nu asediem cetatea dacă el/ ea s-a retras acolo. Ne retragem şi noi. În acest timp, putem să-l susţinem energetic, transmiţându-i constant iubire, lumină, gânduri generoase, căldură şi compasiune. Lucrarea interioară ne priveşte, atât pe noi, cât şi pe parteneri. Este posibil ca iubirea să scoată la suprafaţă răni, dar nu ca să le răscolească, ci ca să le vindece… cu răbdare şi blândeţe. Iar dacă celălalt nu este pregătit să renunţe la ataşamentul faţă de rănile sale, nu putem insista să-l vindecăm. Îi dăm spaţiu… Aş fi spus acum câţiva ani că modul acesta de a iubi e o poveste, un ideal la care nu ajunge nimeni, dar am fost binecuvântată să fiu iubită de un om cu adevărat generos, frumos la suflet, răbdător, matur emoţional şi cald. De la el am învăţat iubirea… Dacă ceea ce căutăm în viaţă este doar confortul sentimental şi material atunci n-are niciun rost să ne batem capul cu adevărata iubire, iubirea pentru celălalt, iubirea care îl ajută să crească pe toate planurile şi în acelaşi timp ne înalţă şi pe noi ca iubiţi. Spun asta pentru că înainte să ajungi la această dragoste, treci prin foc şi simţi că te arzi, că te pierzi… Eşti aruncat din patul tău cald şi pus faţă în faţă cu nişte adevăruri incomode despre tine. Oare câţi dintre noi îşi doresc cu adevărat să se privească în oglindă? Ei bine, doar cu o voinţă puternică şi curaj putem ajunge să înţelegem şi să fim trăiţi de o iubire cu adevărat necondiţionată…. Eu nu am dat încă toate testele iubirii generoase, dar simt că sunt pregătită să le trec. Anii încă se desfăşoară în faţa mea cu toată experienţa pe care o pot aduce, dar sufleteşte mă simt echipată… şi cel mai important dintre toate, îmi doresc cu ardoare să contribui în viaţa alesului meu în modul cel mai profund, cel mai generos şi cel mai plin de iubire, nu doar să-i ofer un cămin confortabil şi sigur. Îmi doresc să fiu o binecuvântare pentru el aşa cum eu am fost binecuvântată să fiu iubită de un om cu adevărat frumos…

6 comentarii:

bogdan spunea...

Frumusetea trairii si exprimarii este in tine deja.Iubirea care o descrii este o iubire inteleapta, matura, materna posibil... constanta si fara inflexiuni.Nu exista sus si jos.Trairile nu se precipita,nu exista un punct maxim al trairii sau al intensitatii.In acest stadiu iubesti orice si pe oricine si in mod normalaceasta este binecuvantarea divina.In mica poveste de la Celestine se evidentiaza acest aspect.Daca reusesti sa traiesti in acest mod si sa mentii ceea ce descrii esti foarte aproape de esenta a Tot ceea ce exista. Sincer, imi doresc sa traiesti precum ai scris.

MARIA spunea...

Si eu imi doresc sa traiesti ceea ce ai citit.

Anonim spunea...

Foarte frumos articol, de asemeni si acest blog. Pacat ca nu pot sa va citesc posturile, parca cineva vrea sa ma opreasca sa fac acest lucru, trimitandu-mi diferite email-ri de tot rahatul, imediat dupa ce intru si va vizitez.Chiar nu inteleg de ce, trebuie neaparat sa comentez vreun post? Am constatat acest lucru astazi, cand a revenit pe acest site, si pe celelalte partenere. Nu inteleg de ce niste persoane, care vorbesc despre iubire, iti interzit dreptul de a cauta iubirea, ceea ce este frumos si place oricui?

Anonim spunea...

Oricum, tin sa va multumesc, pentru ca, datorita blogului dvs., am descoperit ca sunt urmarita de foarte multe persoane pe internet. :)

Alerim Ela spunea...

Da e usor sa vezi si sa exprimi atunci cand iubirea iti e alaturi.Nu la fel se intampla cand alege sa plece, oricat intelegi cu mintea ca pentru el/ea e mai bine asa ca altfel nu pleca, e greu sa te detasezi asa usor ca o apa lina cum descriu de regula toti care sant deja cuplati cu iubirea !

Anonim spunea...

What's up colleagues, how is all, and what you desire to say on the topic of this piece of writing, in my view its genuinely awesome in favor of me.

Stop by my homepage: Diet That works

Trimiteți un comentariu

LinkWithin

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...