joi, iunie 21, 2012

Ego-ul este inchisoarea pe care ati construit-o in jurul vostru si care acum va tine prizonieri intre zidurile sale.


Postat Maria
In spatele valului intelectului si emotiilor, se afla imaginea voastra de sine – sau ego-ul. Ego-ul nu este adevaratul sine; el este imaginea voastra, pe care v-ati construit-o de-a lungul timpului. Este masca in spatele careia va ascundeti, dar nu e adevaratul „tu”. Iar din cauza ca nu este adevaratul „tu”, ci un fals, aceasta imagine traieste in frica. Vrea sa fie acceptata. Are nevoie sa controleze. Si va urmareste peste tot. Poetul indian, Rabindranath Tagore, are un frumos poem in care vorbeste cu Dumnezeu: „Am plecat singur catre locul de intalnire. Dar cine este acesta care ma urmareste prin intunericul tacut? Ma feresc in laturi pentru a-i evita prezenta, dar nu pot scapa de el. El face praful sa se ridice din pamant cu mandria sa; el se alatura, cu vocea sa puternica, fiecarui cuvant pe care il rostesc. Este micul meu sine, Stapanul meu; el nu cunoaste rusinea. Dar eu sunt rusinat sa apar la usa ta, in compania sa.” Ego-ul este inchisoarea pe care ati construit-o in jurul vostru si care acum va tine prizonieri intre zidurile sale. Cum puteti sti ca asa s-a intamplat? Trebuie sa stiti ca, de fiecare data cand simtiti un disconfort in trup, ego-ul va umbreste sinele interior. Frica, indoiala, ingrijorarea si preocuparea sunt cateva dintre energiile asociate ego-ului. Ce este de facut? Cea mai buna cale de a imprastia aceste energii este sa va percepeti trupul. Pur si simplu, sa percepeti senzatiile localizate in trup si sa continuati sa le simtiti, pana cand vor incepe sa se risipeasca. Si cum va puteti elibera din captivitate? Va eliberati, alegand sa va identificati cu sinele vostru interior, cu adevaratul „tu”. Va eliberati din inchisoarea conditionarii, atunci cand nu va mai simtiti inferiori sau superiori nimanui, cand renuntati la nevoia de a controla alti oameni, cand creati un spatiu in care ceilalti sa fie cine sunt ei cu adevarat – dar si adevaratul vostru sine sa fie cine este el cu adevarat. Va eliberati, atunci cand nu va mai aparati punctul de vedere, cand nu mai folositi stereotipii si nu mai nutriti simpatii sau antipatii extreme, fata de oameni pe care ii cunoasteti prea putin. Va eliberati, atunci cand refuzati sa va urmati impulsurile de manie si teama, cand actionati mai mult din smerenie decat din agresivitate, cand pasiti usor, nu cu mandrie, cand discursul vostru este constructiv, nu distrugator, cand alegeti sa dati expresie doar iubirii. Cum puteti sti cand sunteti liberi? Stiti ca sunteti liberi, atunci cand va simtiti fericiti si usori, in loc sa fiti tematori si anxiosi. Stiti ca sunteti liberi, atunci cand sunteti imuni la parerile celorlalti – fie ele bune sau rele – cand veti fi renuntat la nevoia de aprobare, cand credeti ca sunteti destul de buni, asa cum sunteti.
Stiti ca sunteti liberi, cand va abandonati momentului, realitatii si sunteti increzatori in faptul ca universul este de partea voastra. Stiti ca sunteti liberi, atunci cand renuntati la resentimente si pareri de rau si alegeti sa iertati. In cartea: Un curs in miracole, este o rugaciune care spune ca fiecare decizie pe care o iei este o alegere intre o parere de rau si un miracol. Renuntand la pareri de rau, alegem miracolele, pentru ca parerile de rau reprezinta drama ego-ului, care umbreste spiritul. Daca renuntati la toate parerile de rau, judecati si resentimente, va eliberati cu adevarat si va gasiti sufletul. Sufletul este sursa creativitatii, intelegerii, pacii, armoniei, veseliei si a tuturor posibilitatilor. Este un loc de liniste, dincolo de orice eticheta. De fiecare data cand ne folosim de o eticheta – oricare ar fi aceasta – cream o imagine care umbreste ceea ce este real. Cineva l-a intrebat, odata, pe Rumi: „Cine esti?” Acesta a raspuns: „Nu stiu cine sunt. Ma aflu intr-o stare de confuzie nemaipomenit de lucida! Daca ma etichetezi si ma definesti, te vei infometa de tine insuti. Daca ma inchizi in caracterizari si definitii ca intr-o cutie, acea cutie va fi sicriul tau. Eu sunt ecoul propriei tale voci, care se izbeste de zidul lui Dumnezeu!” Ceea ce spune Rumi este ca noi ne cream propria imagine de sine, prin toate etichetele pe care ni le atribuie oamenii. Fara aceste etichete, noi suntem spiritul liber si curgerea libera a universului. De indata ce apar etichetele, bune sau rele, imaginea de sine, sau ego-ul, incepe sa umbreasca sinele interior. Lumea ego-ului este dependenta de timp, e temporara, fragmentata, tematoare, personala, egocentrica, preocupata doar de sine si legata de ceea ce este cunoscut. Se agata de placere si fuge din calea durerii. Lumea spiritului este atemporala si eterna, libera de trecut si viitor, intreaga, fericita, deschisa si accesibila tuturor. Lumea spiritului este lumea comunitatilor, a intuitiilor si a iubirii. Aceasta lume este reala, nedivizata, de neclintit, dinamica, creativa, autosuficienta, puternica si libera de limitari, asteptari sau atasamente. Lumea spiritului este sursa intregii puteri. Nu a existat si nici nu va exista vreodata o alta sursa a puterii. Ceea ce lumea numeste „putere” este mai degraba teama, care duce la manipulare si la controlul celorlalti, si apoi, la violenta si suferinta. Adevarata putere este puterea de a crea, puterea de a transforma, puterea de a iubi, puterea de a vindeca si de a fi liber. Adevarata putere vine din legatura noastra cu sinele cel mai profund, cu ceea ce este real. De aceea, oamenii puternici se raporteaza la sine, nu se raporteaza la obiecte. Acesti doi termeni trebuie sa fie explicati mai bine.

3 comentarii:

ocultadmin spunea...

Apropo de acest subiect, iti recomand sa te uiti la filmul "The Shift" (Schimbarea), in cazul in care nu l-ai vazut inca.
O seara frumoasa!

Emil Girleanu spunea...

Fara ego, omul nu are personalitate, ego-ul fiind chiar nucleul acestei caracteristici psiho-mental-comportamentale umane.iar fara personalitate, care ii este reper si sprijin, omul e ca o frunza in vinturile nu intotdeauna prielnice sau binevoitoare, discutind de la tot felul de structuri oculte sau dictatoriale de pe aceasta planeta pina la cel ce se numeste tot pe aceasta planeta Satan cu toti ai lui.o comunitate formata din oameni fara personalitate (al carui nucleu este chiar ego-ul) este o turma sau o cireada tocmai buna de dus pe izlaz, la pasunat sau la abator pe cind o comunitate formatadin oameni cu personalitate (e adevarat modelata si adaptata intr-un mod corect si adecvat la conjunctura colectiva in mijlocul careia traieste dar doar liber consimtit)

Emil Girleanu spunea...

Spuneam ca o comunitate formata din oameni cu personalitate este o societate civilizata ce se autocreeaza si, ulterior creeaza.CUNOASTETIADEVARUL SI ADEVARUL VA VA FACE LIBERI...EU SUNT CALEA, ADEVARUL SI VIATA...CI CERCETATI TOATE SI PASTRATI CEEA CE E BUN.Toate acestea sunt citate biblice, deci CUVINTUL LUI DUMNEZEU.Deci ADEVARUL.Hei dar cum poate ajunge la ADEVAR un om fara personalitate, sau fara coloana vertebrala? Pai nici nu il cauta pentru ca il impiedica aceasta caracteristica de molusca supusa.cit despre SINE acesta fara EGO este exact ca prajitura fara zahar, face parte din structura implicit definitorie a sinelui acest ego.fara el sinele nu mai are nici un sens.

Trimiteți un comentariu

LinkWithin

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...