Nasterea noului Pamant

Postat Maria

In timpul unei meditatii in care ma desfasuram in voie, lucrand asupra mea, au aparut "prietenii " mei, care mi-au transmis ca trebuie sa merg in alta parte impreuna cu ei cat mai urgent. Eu, avand treaba mea, i-am intrebat...ACUM!?(adica voi nu vedeti ca lucrez. -:) ) Raspunsul a fost: URGENT ! (nu era ceva de impunere, ei stiind ca ma mai "rasfat" cateodata, era ca si cum ma rugau sa mergem odata.) OK...si am plecat. M-am regasit impreuna si cu ei intr-un spatiu fara spatiu (incercati sa va imaginati asa ceva si vedeti ce iese). De aici am sa folosesc similitudini din dimensiunea noastra, chiar daca nu sunt potrivite, dar sunt tipare deja. Deci, senzatia a fost de sala de nasteri. era imensa, practic nu se vedeau pereti, tavan, podea. Lumina era usor translucida, si in partea de jos, unde ar fi trebuit sa fie podeaua, era un fel de ceata, cam ca un nor, senzatia era ca pluteam pe un nor. Am inceput sa inaintez incadrat fiind de preietenii mei. Undeva in fata, putin spre dreapta am vazut un grup si am inceput sa ne indreptam spre el. Atunci, unul din grupul nostru a plecat inainte si a comunicat sosirea noastra. In acel moment grupul din fata mea s-a deschis, lasand sa se vada in mijlocul lor, sa zicem, cam ca o masa de interventii , pe care se afla o entitate. Era cu ochii usor intredeschisi si se vedea ca trece printr-un fel de dureri, stari de stres, etc... Instant am avut sentimentul de implinire, de reusita, acel ..sunt aici si acum in cel mai potrivit moment.... Entitatea de pe masa era de o frumusete...radia si lumina in acelasi timp impreuna cu cativa din cei adunati in jurul ei. Era IUBIREA in deplina ei desfasurare. Pe masura ce inaintam, aceasta entitate a deschis ochii si uitandu-se spre mine mi-a intins mana. Am prins-o si strangand-o la pieptul meu am inceput sa o incurajez si sustin. Nu mai era nevoie sa imi spuna nimeni cine era, am stiut chiar in acel moment. Era deja in inima mea si eu eram in inima ei. Eram deja aceeasi fiinta care acum trecea prin bucuria si implinirea destinului sau. Era Mama Pamant !!! ...... Respiram impreuna, radiam impreuna, in jurul nostru "zbarniau" ajutoarele. Era momentul. ... Intr-o clipa, a aparut o entitate, care era foarte solemna si impunea mult respect, cu...ea...bebelusul...NOUL PAMANT. OOOAAAUUUU !!! Nu va puteti imagina ce a declansat aceasta aparitie. Nu sunt cuvinte, imagini... M-am apropiat, am privit-o, am luat-o in brate, am plans...si..... . Impreuna cu ea m-am intors spre "MAMA". Ce culori, ce curgeri. Au stat impreuna un timp, bebelusul se transforma sub privirile nostre, capata forma, substanta, .. .... Curand Mama a inceput sa devina stravezie. Isi incheiase misiunea. Era momentul in care "se retragea". I-am multumit din partea tuturor locuitorilor ei pentru sprijinul, si suportul pe care l-am avut, pentru Iubirea neconditionata pe care a manifesta-o fata de noi, indiferent de alegerile noastre..... ...Disparea sub ochii nostri si sub coordonarea ajutoarelor. O parte din ea s-a transformat intr-un praf luminos care s-a integrat in Noul Pamant. Acum nu mai era bebelus, crescuse. Dupa un timp, MAMA a disparut complet. ....Acum, sub ingrijirea si indrumarea directa a ajutoarelor, Noul Pamant va creste si v-a ajunge la maturitatea necesara momentului manifestarii noii matrici a unui nou univers, din care, cu deosebita recunostinta afirm ca fac parte si eu si veti face parte si voi cei care alegeti acest lucru. Eu am ALES !!! .......Hai sa ne permitem sa experimentam impreuna ceea ce ni se dezvaluie in fiecare clipa a existentei noastre aici in acest moment si in acest spatiu, si sa descoperim totul si nimicul in acelasi timp !!!! Fii ceea ce alegi sa fii !!!......... 

sursa