Iesi din starea de negare
Obiectiv: Simte-ti suferinta si priveste-o ca pe un semnal de alarma.
Strategie: Renunta la masca ta. Deschide-ti inima. Cunoaste-ti sentimentele si impartaseste-le cu ceilalti.
Adevarul
– dur, dar important – este ca nu te poti vindeca, pana nu-ti recunosti
suferinta, frica si rusinea. Nu te poti vindeca, pana cand nu-ti mai
ascunzi sentimentele negative si nu te mai prefaci ca esti fericit
atunci cand nu esti. Ca sa fii fericit, trebuie sa fii autentic.
Trebuie sa-ti dai masca jos si sa fii real. Trebuie sa iesi din
ascunzatoare.
Suferinta
este un semnal de alarma. Prin urmare, sa-ti simti si sa-ti recunosti
suferinta reprezinta primul pas al procesului de vindecare. Orice te
impiedica sa-ti simti durerea si sa-i descoperi sursa este un act de
negare. Este o incercare de a ignora chemarea inimii si a sufletului
catre trezire si vindecare.
Toate
dependentele/obsesiile sunt o forma de negare. Iti anesteziaza durerea
sau te ajuta sa scapi de ea. Atata vreme cat esti dependent, nu simti
profunzimea suferintei si nu esti motivat sa o vindeci.
Scoaterea mastii
Masca sau persona
ta care te ajuta sa fii acceptat in societate. Te ajuta sa pari normal
si bine adaptat, chiar daca nu esti. Iti ascunde suferinta si le arata
oamenilor o versiune „editata” a fiintei tale. Acestia nu-ti vad frica,
rusinea, tristetea, judecata de sine. Nu vad cat de mult te doare inima
sau cat de agitata iti este mintea. Cu alte cuvinte, masca iti ascunde
aspectele umbrei. Este ca machiajul sau fixativul de par. Iti ascunde
cosurile si iti aranjeaza parul, chiar si in acele zile cand nimic nu
pare sa mearga cum trebuie. Masca face ca totul sa arate mai bine decat
este, astfel incat umbra sa poata sta ascunsa.
Industria
cosmetica profita enorm din stradania noastra de a nega umbra. Oamenii
isi fac operatii estetice (lifting facial, liposuctii, implanturi
mamare), deoarece nu se simt bine cu incretiturile si ridurile unui
trup imbatranit. Ei vor un trup perfect si o viata perfecta.
Bineinteles ca efortul de a gasi perfectiunea in trup sau in lume este
sortit esecului. Trupul imbatraneste si moare. Lumea este un loc
instabil. Aici nu exista siguranta.
Adevarata
fericire nu poate fi gasita in exterior. Poate fi gasita doar in
interior. Poate fi gasita doar prin crearea unei relatii pline de
iubire cu tine insuti. Si poti crea o astfel de relatie, doar daca te
accepti, cu negi cu tot.
Asta
inseamna ca trebuie sa te impaci cu umbra. Trebuie sa inveti sa vezi si
sa iubesti toate aspectele din tine – fizice, emotionale si mentale –
care nu sunt ideale sau nu pot fi usor acceptate, de tine sau de
ceilalti. Trebuie sa fii dispus sa privesti nu numai locurile unde
trupul se lasa si capata forme inestetice, ci si acolo unde inima
sufera sau simte tristete. Trebuie sa inveti sa-ti imbratisezi toate
experientele – atat aspectele superioare, pozitive, de lumina, cat si
aspectele inferioare, negative, ale umbrei.
Masca si umbra
Este
posibil ca oamenii sa-ti agreeze masca, dar sa nu vada, sa accepte sau
sa cunoasca ceea ce se afla in spatele ei. Nici tu s-ar putea sa nu
cunosti acea parte esentiala, mai profunda din tine. Se poate sa fii
deconectat de corpul tau emotional si de durerile suferite de inima.
Umbra
ta este inchisa in spatele mastii. Deoarece se desfasoara la nivel
subconstient, putini oameni o cunosc. De obicei, umbra se vede in
momentul in care un factor declansator face ca durerea noastra sa
erupa. Este ceva neasteptat si surprinzator. Devii martorul unor rani
nevindecare, de existenta carora nici nu stiai.
In mod inevitabil, relatiile noastre ne pun la incercare, facand vizibila durerea din spatele mastii. Ca
majoritatea dintre noi, probabil ca incerci sa eviti aceasta eruptie a
umbrei, intrucat nu vrei sa ai de-a face cu propria durere sau cu
durerea altor oameni.
Societatea
te recompenseaza atunci cand porti o masca reusita si iti traiesti
viata in spatele ei. Totul se rezuma la „a face fata”. Trebuie sa arati
bine, chiar daca nu te simti bine. Trebuie sa negi umbra si sa nu te
uiti la suferinta ta si la tiparele de tradare de sine.
Scoaterea mastii este, asadar, un act revolutionar. Este primul pas din procesul de vindecare a suferintei si de unire cu umbra.
A iesi din carapace
Unii
oameni nu-si creeaza niciodata o masca buna. Nu se conformeaza prea
usor regulilor. Atunci cand ceilalti ii critica sau ii judeca, o iau la
fuga. Se retrag intr-o carapace emotionala. Se ascund acolo si raman
invizibili, astfel incat nimeni sa nu-i critice, sa nu-i respinga si sa
nu incerce sa-i corecteze.
Masca
este creata pentru a obtine acceptare sociala, prin faptul ca ne aratam
numai partea „buna”, iar carapacea ne ajuta sa ne izolam de ceilalti,
ca sa nu ne injoseasca (sa spuna despre noi ca suntem „rai” sau ca
„gresim”) ori sa ne atace. Unii dintre noi ne cream masti. Altii ne
construim carapace. Uneori, le cream pe ambele, in acelasi timp sau in
momente diferite din viata noastra.
De
obicei, cel care isi construieste o carapace nu are o viata sociala
prea activa. Nu simte ca ar vrea sa apartina unui grup. Prefera sa fie
independent si liber, decat sa riste pierderea acestei libertati,
conformandu-se ideilor si asteptarilor celorlalti.
Atunci
cand porti o masca, ceilalti nu pot vedea cine esti cu adevarat. Le
arati un sine fals. Atunci cand te ascunzi intr-o carapace, oamenii nu
se pot apropia de tine. Te ascunzi de ei, pentru ca ti-e frica de
critica si de respingere. Din cate stii probabil, crearea mastii si a
carapacei incepe de la o varsta foarte frageda.
Acest
prim pas din procesul de vindecare se refera la iesirea din orice
mecanism al negarii pe care l-ai adoptat de-a lungul timpului. Iti cere
sa-ti dai jos masca sau sa iesi din carapace. Iti cere sa te faci
vazut, in fata ta si a celorlalti, exact asa cum esti.
Paul Ferrini
Paul Ferrini
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu