Un copil este intotdeauna loial, in sufletul sau, parintilor, chiar
daca parintii i-au spus lucruri urate, sau au avut un comportament
abuziv fata de el intr-un fel sau altul. Este cel mai natural lucru din
lume pentru un copil ca, la orice varsta, sa fie loial acelora care
i-au dat viata. Cand suntem criticati sau raniti intr-un anumit fel de
parintii nostri, traim din plin rana si ne insusim pe deplin critica
din loialitate fata de parinti. Daca ni se spune ca nu vom reusi sa
facem nimic, asta vom face in una sau mai multe domenii din viata. Daca
ni se spune ca nu suntem buni la un anumit lucru, probabil ca nu ne vom
dezvolta niciodata acea abilitate din loialitate fata de parintii
nostri.
Din loialitate fata de acesti oameni care ne-au dat viata, vom trai orice ne-au spus ei, intr-un fel sau altul, direct sau indirect, sa traim. Si asa cum se stie, prin transferul transgenerational al credintelor si al traumelor, parintii nostri traiesc si ei la randul lor ceea ce au primit de la parintii lor.
Din loialitate fata de acesti oameni care ne-au dat viata, vom trai orice ne-au spus ei, intr-un fel sau altul, direct sau indirect, sa traim. Si asa cum se stie, prin transferul transgenerational al credintelor si al traumelor, parintii nostri traiesc si ei la randul lor ceea ce au primit de la parintii lor.
A
deveni constienti de aceste loialitati ne poate duce catre eliberarea
de povara unei vieti mai marunte decat sinele nostru real. Dilema pe
care o intampinam atunci cand descoperim astfel de scenarii este
urmatoarea: cum sa le schimbam fara sa simtim ca ne tradam parintii,
fratii si stramosii? A fi furiosi in legatura cu aceste
scenarii de viata nu ne ajuta prea mult, pentru ca prin furie plasam
vina pe cei care sunt si ei fara vina, la randul lor, pentru ca le-au
primit de la parintii lor.
Va propunem mai jos un exercitiu care ne ajuta sa constientizam aceste loialitati si sa le eliberam cu respect:
“Relaxeaza-te,
devino constient de corpul tau si respira profund de cateva ori. Cand
esti centrat, pune-ti urmatoarele intrebari una cate una, cu pauza
intre ele astfel incat sa poti primi raspunsul:
Am curajul sa fiu mai fericit/a decat mama?
Am curajul sa fiu mai fericit/a decat tata?
Am curajul sa fiu mai fericit/a decat fratele/sora mea?
Daca ai un raspuns emotional sau chiar un “Nu” direct, atunci imagineaza-ti ca persoana in cauza sta in fata ta si spune-i:
Am curajul sa fiu mai fericit/a decat tata?
Am curajul sa fiu mai fericit/a decat fratele/sora mea?
Daca ai un raspuns emotional sau chiar un “Nu” direct, atunci imagineaza-ti ca persoana in cauza sta in fata ta si spune-i:
“Draga mama, te rog sa ma binecuvantezi sa fiu mai fericita decat tine.”
“Draga tata, te rog uita-te spre mine cu blandete daca am curajul sa fiu mai fericit ca tine.”
“Draga tata, te rog uita-te spre mine cu blandete daca am curajul sa fiu mai fericit ca tine.”
Dupa
ce ti-ai pus aceste intrebari cu privire la membrii familiei imediate,
acorda-ti cateva momente pentru a-ti aminti fiecare membru al familiei
despre care stii ca a suferit. Cateva exemple: bunica care a nascut un
copil mort; membri ai familiei care au murit in Holocaust; prietenul
apropiat/fratele/varul care a murit in accident de masina; stramosii
tai care au fost sclavi; sora ta care ar cancer; bunicul tau care a
fost orfan; membrii ai familiei care au murit in cel de-al doilea
razboi mondial.
Dupa ce ti-ai amintit de toti cei care au
suferit, repeta exercitiul de mai sus. Cei care au cauzat cea mai
puternica reactie emotionala sunt cei asupra carora trebuie sa te
concentrezi. Loialitatea noastra fata de cei care au suferit poate fi
mult mai puternica decat ne-am imaginat. Cand avem curajul sa le onoram
cu respect soarta, le putem cere si binecuvantarea. ”
Lucrul
important este ca aceste loialitati nu ne servesc nici noua insine si
nici celor carora le suntem loiali. De cele mai multe ori, cei carora
le suntem loiali au murit de mult. Si asa cum nici noi nu am vrea ca
altii sa sufere in locul nostru, nici ei nu vor asta. Identificarea si
eliberarea loialitatilor ascunse este un aspect important al muncii
noastre interioare, pentru ca atunci cand facem asta, putem sa traim
mult mai usor viata pe care suntem meniti sa o traim, o viata
binecuvantata de abundenta in toate formele.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu