vineri, mai 20, 2011

M-am rugat incet – tacand




Asta noapte  am zburat cuantic in verdele inimii mele.
Am invartit elicea si ... surpriza... motorul a pornit .
O geometrie fireasca si intru in Merkaba personala:
 unde as vrea sa merg? – spre revelatie .
O pasare se aseaza nedumerita pe umarul meu,
sa calatoreasca –odihnindu-se.
Inaintez pe dinauntru cu viteza luminii-
pacatul originar este neexprimarea sinelui.
M-am rugat incet – tacand.
Ma las locuita de tine –SINE- ,
dar numai o clipa mai intarzii
–lasa –ma  sa spun buna dimineata
sangelui  care , ritmic, face ocol inimii mele .
Mi-e sete , totul se strange in jurul meu,
exist , inima imi aluneca ,
se cuibareste  si imbratiseaza numarul doi.
Ma infatisez in lumina, fac o perna pentru tine drept in suflet.
Minunat joc de culori , miros de gutuie coapta ,
lasa-ma inspre tine .
Ceea ce urma sa se petreaca , se intampla deja.
Iubeste-ma SINE- tu ai vrut zborul verde,
zboara-ma de la piramida la gand,
transforma neputinta in sfera ,
intra in jocul meu , sa ne tinem unii de altii ,
asteptand sa rasari , tu inima-niciodata UNU.
Maria

4 comentarii:

Anonim spunea...

Wow..Minunat!
Ma bucur cand citesc despre persoane care au trecut complet de "limite".
Chiar mi-as dori sa pot face ceea ce faci tu ;).
Probabil pentru asta este necesar si o purificare a tot ceea ce sunt.Cu siguranta. Salutari Maria!

Adrian.

Anonim spunea...

mi-ai atins o coarda sensibila, si inca mai vibreaza ;=)

minunat,
multumesc

MARIA spunea...

Adrian , nu vreau sa te dezamagesc,dar fiecare are limitele lui.
Pentru purificare este deajuns sa fii tu, cel autentic.

MARIA spunea...

@EuSunt,minunat, multumesc.

Trimiteți un comentariu

LinkWithin

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...