Noi traim unii cu altii, dar nu stim ce inseamna sa traiesti in cuplu. Putem trai ani de
zile impreuna fara sa aflam acest lucru. Priviti prtetutindeni in lume: oamenii traiesc
impreuna, nimeni nu traieste singur: sotii cu sotiile, sotiile cu sotii, parintii cu copiii,
parintii cu prietenii. Toti traiesc alaturi de alti oameni. Viata nu exista decat in
asociere, dar stiti voi ce inseamna asocierea?
Traiesti alaturi de o sotie timp de 40 de ani si poate ca nu ai trait impreuna cu ea nici macar o singura clipa. Chiar si cand faci dragoste cu ea te gandesti la alte lucruri. Nu esti prezent,. iar dragostea devine un act mecanic.
Oamenii traiesc alaturi unii de altii, dar nu se iubesc. Voi nu iubiti decat atunci cand
puteti obtine anumite beneficii de pe urma iubirii voastre. Cum poti iubi pe cineva
daca astepti sa obtii ceva de pe urma lui? Iubirea a devenit o marfa. Ea nu mai este o
relatie, o tovarasie, o celebrare. Voi nu sunteti fericiti atunci cand sunteti alaturi de
celalalt; cel mult va tolerati.
Cel mult, noi ne toleram unii pe altii. Iar atunci cand gandesti in termeni de toleranta,
viata impreuna devine suferinta. Asa se explica de ce spunea Jean-Paul Sartre, ca
celalalt inseamna iadul... caci alaturi de el nu faci decat sa suferi, esti dominat.
Celalalt iti face probleme, iar tu iti pierzi libertatea si fericirea. Viata in cuplu devine
o rutina, ceva ce trebuie tolerat. Daca va tolerati reciproc, cum ati putea cunoaste
frumusetea vietii in cuplu? Este imposibi
Voi nu stiti ce inseamna casnicia, caci acest cuvant inseamna celebrarea vietii in
cuplu. Ea nu se reduce la un certificat. Nici un oficiu de la primarie nu va poate darui
o casnicie, nici un preot nu va poate face acest dar. Casnicia inseamna o revolutie
uriasa in planul fiintei, o imensa transformare a modului de viata, care nu se poate
petrece decat daca ajungeti sa celebrati statul impreuna, daca celalalt nu mai e pur si
simplu celalalt, daca dumneavoastra nu mai sunteti pur si simplu dumneavoastra. Cei
doi nu mai sunt doi, intre ei a aparut o punte, au devenit unul, dintr-o anumita
perspectiva. Din punct de vedere fizic raman doi, dar in ceea ce priveste fiinta lor
interioara, au devenit unul. Poate ca sunt cei doi poli ai existentei, dar existenta lor
este una singura. A aparut o punte.
Foarte rar se intampla sa dai de o casnicie adevarata. Oamenii traiesc impreuna pentru
ca nu pot trai singuri. Retineti: pentru ca nu pot trai singuri, acesta este unicul motiv
pentru care traiesc impreuna. Sa traiesti singur nu este deloc confortabil, cheltuiesti
mai multi bani, este dificil. De aceea traiesc oamenii impreuna. Motivatiile lor sunt in
totalitate negative
Viata apare o data cu nasterea, dar intelepciunea, experienta, extazul - acestea trebuie
sa fie invatate. De aceea insist eu atat de mult pe meditatie. Savoarea vietii trebuie
invatata, trebuie sa cresteti, sa va maturizati pentru a o putea trai.
Viata nu poate fi cunoscuta decat la maturitate. Dar voi traiti si muriti ca niste copii.
Nu cresteti niciodata. Nu ajungeti la maturitate.
Ce este maturitatea? A fi copt din punct de vedere sexual nu inseamna a fi matur.
Intrebati-i pe psihologi: acestia afirma ca varsta mentala medie a adultului ramane pe
la 13-14 ani. Corpul fizic creste, dar mintea isi opreste cresterea pe la varsta de 13-14
ani. Nu-i de mirare ca va comportati atat de prosteste, ca viata voastra este doar un
lung sir de nazbatii! O minte care nu a crescut nu poate face decat prostii.
O minte imatura va arunca intotdeauna responsabilitatea pe ceilalti. Va simtiti
nefericiti si sunteti convinsi ca sunteti asa din cauza ca cei alaturi de care traiti va fac
viata un iad. "Celalalt este iadul". Dupa parerea mea, aceasta aformatie a lui Sartre
este foarte imatura. Pentru un om matur celalalt poate deveni la fel de bine si Raiul.
De fapt, el este ceea ce sunteti deja voi,caci el nu este decat oglinda in care va priviti.
Cand spun maturitate, ma refer la o anumita integritate interioara. Aceasta nu va
aparea decat atunci cand veti inceta sa-i mai faceti pe altii responsabili pentru
suferintele voastre, cand veti incepe sa intelegeti ca voi sunteti singurii responsabili
pentru ele. Acesta este primul pas catre maturitate: eu sunt responsabil. Orice s-ar
intampla, eu sunt vinovat.
Daca va simtiti trist, puneti-va intrebarea: "a cui este vina?" Daca acceptati ca este
vina voastra, mai devreme sau mai tarziu veti inceta sa faceti foarte multe lucruri pe
care le faceti la ora actuala. In fond, aceasta este esenta stravechii teorii a karm ei.
Voi sunteti singurii responsabili. Incetati sa mai spuneti ca societatea este
responsabila, ca parintii vostri sunt de vina, ca situatia economica v-a adus in aceasta
stare; nu mai aruncati responsabilitatea asupra altora.Voi sunteti singurii responsabili.
La inceput, vi se va parea o povara, caci acum nu veti mai putea arunca vina pe
altcineva. Dar trebuie sa v-o asumati..
Farmacie pentru suflet de Osho
8 comentarii:
Buna.
Ce sa comentez? Nu am spiritul si nici capacitatea de a comenta cele scrise. Decat sa analizez, sa ma analizez, sa ma regasesc, sa ma repliez ,ceea ce-mi este foarte greu. Trebuie insa.............Iertatima. Cu respect creatorului acesti blog. Sunteti un creator....
Anonim , scopul acestui blog este chiar exprimat de tine, de a analiza , constientiza ce anume ne provoaca suferinta. Si in acel moment de constientizare sa pornim pe alt drum. Cu totii suntem creatori. Iti multumesc pentru cuvintele frumoase si pentru emotia ta.
Nu-mi place adevarul sa mi-l masur.Vreau steaua cum se vede si rasul sincer,atat.Fiecare-l va gasi cum doreste, cu ratiunea,cu ''inima'' s-au cu amndoua.Numai in noi, consta gasirea adevarului comun. (de un nimeni)
Sa iubiti si sa nu asteptati rasplata.Ce a-ti indus se pecetluieste.Ce tindeti sa primiti este o desartaciune.Veti primi doar ce a-ti sadit.( de un nimeni)
Cand iubim cu adevarat nu masuram. Iubim si atat !
Multumesc Maria
Sarut mana, Maria.
Anonimul, ma numesc, Danut Grigore Givan. Recitesc ce am scris si raman surprins. De ce oare? Retraiesc vibratia momentului, faptul generator al declansarii starii respective, incapacitatea de a ma prezenta, autoinvinovatirea si rusinea de a recunoaste ca iubeam. Si in prezent iubesc cu sufletul, dar nu-mi este rusine. Maria, iti multumesc frumos pentru sfat ''Cand iubim cu adevarat nu masuram. Iubim si atat''. Acest sfat ma ajutat sa ma redresez si oarecum sa ma regasesc. Cand ''m-am impiedicat'' din nou, mi-am amintit si din nou am avut norocul ''sa ma ridic''. Iti multumesc din suflet, Maria. Iti doresc sanatate, implinirea dorintelor si aceasi lumina sa te calauzeasca in continuare. Cu respect
Danut , nu te mai invinovati si nici nu te simti rusinat.
Ai un suflet minunat daca poti recunoaste ca asta esti tu si sufletul tau este plin de iubire.
Din momentul in care te-ai aratat cum esti , incepe drumul cunoasterii de sine , al acceptarii si al creatiei care incepe ACUM.
Ai curaj si creeaza tot ce ai mai bun in tine .
Trimiteți un comentariu