"Gelozia voastrà distruge totul. Posesivitatea voastrà distruge totul. Inainte de fericire trebuie sà intelegeti cà tot ceea ce cîstigati cu gelozie, aruncati în foc; cu cît deveniti mai gelos, mai supàrat, mai plin de urà, cu atît mai mult alungati cealaltà persoanà mai departe de voi. Este o simplà lege aritmeticà cà nu mergeti
pe drumul care và va ajuta; distrugeti acelasi lucru pe care doriti sà-l pàstrati. Este simplu, evident - este
nemteste !"
Gelozia este ca o ultimà explozie, un tipàt negru al viselor distruse, a rànilor, a neajutoràrii si a dezgustului de
sine.Este ca un crucisàtor fàrà iesire dintr-o zonà de ràzboi, fiind doar dumneavoastrà la bord. Gelozia este
ca un miros neplàcut ascuns în adîncurile fiintei voastre care erupe pe pielea voastrà si pe care nici un
sàpun sau zîmbet nu-l poate ascunde. Gelozia este greu de definit. Ce este si la ce este bunà ? Cînd vorbesti
oamenilor despre acest subiect descoperi cà ei trebuie sà caute cîteva minute prin filele memoriei lor pentru a
descoperi pe cea care indicà gelozia. Bineînteles cà în partea superioarà a paginii stà gelozia în dragoste din
cauza lui sau a ei .
Bineînteles ? Dar dragostea nu are nimic în comun cu gelozia . Atunci cînd iubitul sau iubita voastrà
merge cu altcineva trebuie sà và întrebati. Problema nu este cà iubitul sau iubita voastrà iubeste pe
altcineva; problema este dacà iubiti acea persoanà ? De multe ori nu sînteti în stare sà faceti fatà acestei
întrebàri. Dar aceasta este cu adevàrat întrebarea pe care trebuie sà v-o puneti. Dacà gelozia dispare si
dragostea totusi ràmîne, atunci înseamnà cà aveti ceva solid în viata voastrà . "Gelozia este otrava care
omoarà toatà dragostea si bucuria ei. Dar gelozia vine din cauza unei neîntelegeri primare. Continuàm sà
ne gîndim la dragostea noastrà ca la o cantitate, deci ne este fricà. Ne iubea de 2 kg, iar acum doar de 1 kg.
Si mîine, dacà va gàsi pe altcineva - doar de 1/2 kg. Iar în acest mod dragostea va continua sà disparà;
curînd veti sta fatà în fatà cu cîntarul dumneavoastrà fàrà nici un kilogram pe el. Unui bàrbat trebuie sà-i fie
permis sà vinà în contact cu cît mai multe femei posibil. Unei femei trebuie sà-i fie permis sà vinà în contact
cu cît mai multi bàrbati posibil.
Ambii trebuie sà se îmbogàteascà si fiind bogati în experientà, intimitate,
prietenie, ei vor sti sà aprecieze greutate dragostei care altfel ar lipsi. Dar interesele meschine nu vor ca tu sà
fii inteligent, bogat în experientà, sà atingi apogeul potentialului tàu, pentru cà este periculos pentru ele.
Poti ràmîne sclav doar dacà esti sàrac în experientà, doar dacà esti sàrac în întelegere ." "Rolul unui
maestru este foarte straniu. El trebuie sà te ajute sà ajungi la întelegerea structurii interne a constiintei tale,
care este plinà de gelozie. Toate traditiile si întregul trecut au fàcut doar opusul. Asa numitii sfinti, în toate
traditiile, tràiesc într-un asemenea mod încît nu và veti simti gelosi pe ei niciodatà. Retineti acest aspect. Va
simti simpatie, respect pentru ei; dar respectul nu este realitatea voastrà, simpatia nu este natura voastrà.
Sfîntul se tortureazà pe el însusi, iar aceasta nu este natura sa, de asemenea. El începe sà nu mai fie natural
pentru a cîstiga respect, pentru a-si îndeplini egoul sàu. El nu este interesat în cresterea spiritualà; el este
interesat în respectabilitate, în a fi privit ca un zeu. Si este gata sà facà orice pentru asta. El tràieste într-o
iluzie si creazà o mare iluzie în oamenii ce vin la el. El îi ajutà sà simtà cà sînt religiosi, cà sînt spirituali,
pentru cà ei respectà un sfînt. Ei nu sînt gata sà facà o asemenea disciplinà asceticà pentru ei; dar ei sperà
cà într-o zi... acesta este idealul lor. Ei uità însà complet cà sînt fiinte umane geloase. Iar sfîntul îi ajutà sà-
si uite gelozia; el îi ajutà sà si-o reprime. Munca unui maestru este total diferità. El trebuie sà provoace
gelozia, pentru cà acesta este singurul mod al adeptilor sài de a o îndepàrta.In primul rînd trebuie sà stiti
cà o aveti, apoi va trebui sà o aruncati, pentru cà este doar mizerie si suferintà. Dar o puteti reprima atît de
adînc încît momentul cînd trebuie sà o aruncati nu vine. Societatea, a exploatat îndividul în atîtea moduri,
încît este aproape imposibil de crezut. A creat mijloace atît de înteligente si ascunse, încît este aproape
imposibil de crezut. A creat mijloace atît de inteligente si ascunse, încît este aproape imposibil chiar a-ti
imagina cà acestea sînt mijloace de exploatare. Acestea sînt mijloace de exploatare a indivizilor, de
distrugere a integritàtii sale, de a îndepàrta de el tot ceea ce el a produs - fàrà chiar a crea nici o suspiciune
în el, nici o îndoialà în legàturà cu ceea ce face din el . Gelozia este unul din cele mai puternice mijloace. Incà
din copilàrie fiecare societate, fiecare culturà, fiecare religie, ne învatà despre comparatie. Iar copilul este
împins sà învete aceasta. El este doar o tabula rasa, o hîrtie albà fàrà nici un semn; deci ceea ce pàrintii,
profesorii, preotii scriu în ea, el va începe sà creadà cà acesta este destinul sàu, fata sa. Omul intrà în
existentà cu toate usile deschise, toate directiile permise, toate dimensiunile sînt pentru el de ales.
Dar înainte de a putea alege, înainte de a putea fi, înainte chiar de a-si fi simtit fiinta, el este oprit. Si este
oprit de acei care cred cà-l iubesc; zdrobit, limitat, conditionat cu toate cele mai bune intentii din lume...
Gelozia este unul dintre cele mai puternice mijloace .
Uitati-và la ea de aproape; ce poate sà însemne ? Gelozia înseamnà a trài prin comparatie. Cineva este mai
înalt decît voi. Sînteti întotdeauna undeva pe o treaptà de mijloc a unei scàri. Poate cà scara este un cerc
pentru cà nimeni nu gàseste capàtul. Oricine este întepenit undeva la mijloc, oricine este la mijloc. Scara pare
a fi o roatà. Cineva este deasupra voastrà - aceasta ràneste. Aceasta và mentine într-o stare de luptà,
miscare prin toate mijloacele posibile, pentru cà dacà reusiti în bine sau în ràu. Succesul và dà toate repturile,
insuccesul dovedeste cà ati gresit. Tot ceea ce are importantà este succesul, deci orice mijloc este permis. Deci
nu trebuie sà và pese de mijloacele prin care-l atingeti si de fapt nimànui nu-i pasà. Problema este cum sà
urci cît mai sus pe scarà. Dar niciodatà nu vei ajunge la capàtul ei. Si oricine va fi deasupra ta va crea în
tine gelozia, pentru cà el a reusit si tu ai càzut. Cineva poate gîndi cà-si poate petrece toatà viata trecînd de
pe o scarà pe alta, dar va gàsi pe cineva care sà fie mai sus decît el - care n-ar putea sà sarà de pe scarà ?
Nu, nu poate sàri .
Societatea este foarte precautà, foarte inteligentà. Ea si-a rafinat metodele de-a lungul miilor de ani. De ce
nu puteti iesi din cerc ? Pentru cà este cineva mai jos decît voi si asta và dà satisfactii incredibile. Vedeti
strategia ? Cineva este deasupra voastrà; ceea ce creeazà gelozie, mizerie, suferintà, ummilintà, un
sentiment de ràu, ceea ce nu và face sà dovediti mentalului cà sînteti om pe deplin. In timp ce ceilalti
continuà sà se miste, voi v-ati oprit. Aceasta và face sà và simtiti ràu, fàrà sens, nefolositor, o umbrà pe
pàmînt si nimic mai mult. Doar aceasta este cazul în care sàriti de pe scarà si spuneti celorlalti de pe scarà
sà meargà unde doresc. Dar nu puteti sàri pentru cà mai sînt oameni sub voi; atît cît puteti vedea sînt rînduri
sub voi si rînduri sub ei. Aceasta và dà o mare satisfactie, un sentiment mare cà ati întrecut atîtia oameni; cà
nu sînteti pe deplin nefolositor. Ati dovedit cà aveti o oarecare putere a vointei si cà nu sînteti o càzàturà; acesti
oameni de sub voi sînt destui pentru a dovedi aceasta . Acum sînteti într-o dilemà . De cîte ori và uitati în
sus, o groazà de mizerie coboarà în voi; de cîte ori và uitati în jos, o mare satisfactie và înconjoarà .
Acum, cum puteti sàri de pe scarà ? Pentru cà sàrind de pe ea, veti sàri peste amîndouà. Nimeni nu va
mai fi deasupra voastrà, dar nimeni nu va mai fi dedesubtul vostru; si veti fi làsat singur dacà sàriti. Aici pe
scarà sînteti cu toatà lumea, cu o parte a soietàtii, a culturii, a civilizatiei – si este doar problema unui mic
efort, si oamenii vor continua sà và spunà, "Bravo, continuà !" Nu fii deprimat, nu fi pesimist, ràmîi optimist.
Noaptea nu te va pierde pentru totdeauna. Ei vor continua sà-ti spunà "Cînd noaptea este foarte adîncà,
dimineata este aproape deci nu-ti fie fricà de întuneric, de càdere. "Iti vor da 1001 de exemple...". Pàrintii
continuà sà ne învete încà din copilàrie, "Uità-te la bàiatul vecinilor nostri - a iesit primul la scoalà, colegiu sau
universitate...Si aici este o logicà, o logicà simplà: dacà nu te simti superior, nu te poti simti inferior.
Amîndouà vin împreunà, merg împreunà. Dacà arunci una, nu o poti salva pe cealaltà. Dacà nu te simti
superior în fata nimànui, cum ai putea sà te simti inferior ? Te poti simti doar tu însuti . M-am gîndit intotdeauna
la toti acesti oameni - Alexandru cel Mare, Tamerlan, Napoleon Bonaparte. De ce sà învàtàm copii inocenti
despre acesti oameni ? Pentru a crea în ei dorinta de a fi cuceritori, a fi bogati, a fi presedinti, a fi ministri,a nu fi
ei însisi. Nimeni nu và învatà sà fiti voi însivà. Si ei creeazà gelozie. Alexandru cel Mare - ce este mare în acest
om ? Si de ce trebuie sà pàstràm vii numele lui Nadirshah, Tamerlan si Genghis Khan ? Doar criminali, cei
mai mari criminali pe care lumea i-a cunoscut. Micii criminali và trimit la moarte, iar marii criminali và fac istoria .
I-am spus profesorului meu de istorie: "Istoria dvs. este o istorie a crimei si încercati sà faceti pe oricine
criminal. Nu puteti gàsi cîteva fàpturi umane inocente si sà ne învàtati cà ei erau oameni autentici, reali ?" Dar
nu, istoria întregii omeniri ar trebui aruncatà la toaletà, asa am putea începe sà fim altfel. Asa am putea fi noi
însine - pentru cà nu ar mai exista comparatie... Da, este posibil ca într-un domeniu sà
stii mai mult, iar altcineva sà stie mai putin. Intr-o directie puteti fi mai talentat, într-o altà directie altcineva poate fi mai talentat. Aceasta aratà doar cà oamenii sînt unici, cà au calitàti diferite.Dar fiecare individualitate are stadiul ei incomparabil. Nu am crezut niciodatà despre cineva cà este inferior; nu am crezut niciodatà
despre cineva cà este superior. Eu sînt eu însumi, tu esti tu însuti. Comparatia nu apare. Dar toti copiii
sînt fortati sà fie în competitie, sà compare si în mod natural gelozia apare pentru cà cineva reuseste si tu nu
reusesti. Cineva obtine acele lucruri pe care tu nu le obtii... Gelozia nu trebuie prività ca un fapt simplu - cà
ai fost învàtat sà te vezi inferior cuiva, sau ca superior cuiva. Si astfel ai devenit atît de inconstient de ea incît
judeci în mod constant oamenii ca inferiori, ca superiori, ca buni sau rài, corecti sau incorecti .
Nu judeca .
Oricine este doar el însusi .
Acceptà-l pe celàlalt asa cum este .
Osho
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu