Observati deci cu claritate in ce măsura gandirea si meditatia sunt opuse.

Postat Maria

Intindeti-va pe podea. Inchideti ochii si lasati-va cuprinsi de relaxare. Spuneti-va timp de doua minute ca respiratia voastra devine lenta si regulata. Ea se va supune. Apoi spuneti-va ca miscarea gandurilor voastre devine mai lenta, ca se opreste. Aceasta autosugestie va provoca o relaxare totala a organismului vostru. Cand mintea voastra va fi perfect calma, deveniti martorul atent al fiintei voastre launtrice, observati totul cu o constiinta vigilenta. Aceasta „privire” neutra si tacuta va va revela pe voi, voua insiva.

Observati deci cu claritate in ce măsura gandirea si meditatia sunt opuse. Una se indreapta spre ceea ce este exterior si strain celui ce gandeste. Cealalta se indreapta spre interior. Ratiunea este o unealta buna pentru a percepe tot ceea ce este „altceva” decat voi insiva. Meditatia este calea cunoasterii de sine. Confuzia dintre aceste doua notiuni este frecventa.

Tin sa va atrag atentia, deoarece este o eroare foarte grava. Meditatia este starea de ne-faptuire, starea de „a fi” si nu starea de „a face”, repausul luminos in echilibru inalterabil care constituie inima fiintei voastre. Cu toate ca termenul „meditatie” sugereaza un fel de initiativa, meditatia nu are nimic in comun cu actiunea. Ar fi gresit sa spun ca am „practicat” meditatia; corect ar fi sa spun ca am fost „in” meditatie. Este la fel ca iubirea (in love).

OSHO