vineri, aprilie 01, 2016

Sa Canti un Cantec de Iubire

Postat Maria
Simptome de raceala profunda,cu stari inexplicabile,aparute brusc,de niciunde.
Sau obseala care cere mult somn,si cere apoi si mai mult somn.
Dar nu e doar un somn odihnitor,reparator,este presarat cu vise care framanta,mai degraba sunt cosmaruri.
Pare ca multe piese adunate,se tot aseaza in asa fel incat sa vesteasca si sa produca Marea Transformare.
Desi in plan personal lucrul acesta poate fi diferit pentru fiecare,se simte in Campul Constient Unificat,ca o singura miscare.Ca o rotire.Ca o stralucire.
Si atunci,de ce doare?
Nu ar trebui sa fie asa!Dar ne doare inca,inclestarea cu care ne agatam de vechi credinte,dorinte,vise,si tot ce credem ca mai cunoastem,ca suntem.
Daca dai drumul la tot, ti se pare ca nu mai ai repere,ca nu mai stii ce poate ramane din tine .
Vrei sa te agati de o amintire,chiar daca te-a durut,de o obisnuinta,de o imagine,si asta doare.
Pentru ca totul se schimba si tu stii ca nimic nu mai e la fel,pentru ca tu nu mai esti la fel.
Poate ca te sperie imaginea ta ,necunoscuta si care se tot transforma.
Dar o imagine,nu esti tu.
E un moment de o importanta coplesitoare.
Orice stare care iese din tiparul,automat de altfel,te duce la tine,la o observare atenta.Mai atenta.
Intregul univers cunoscut se ingusteaza catre singurul loc in care este pus Adevarul;inauntrul tau.
Ti-e frica sa nu te mai agati cu privirile de tot ce crezi ca vezi, desi, ti se spune ca nu vezi nimic asa cum este. Ceva din tine stie asta deja.
Si totusi,Forta care clocoteste acolo,in tine,plina de ingaduinta si Viata,te atrage irezistibil.
Uneori,stii ca trebuie sa te lasi atras de vartejul acesta,sau vei fi cu totul pulverizat.
E timpul recunoasterii al revenirii amintirii.
Franturi de Adevar ies la suprafata dar mintea le traduce in frica si mentine astfel lupta.
Nu e nimic de facut !
Da-ti voie sa fii Tu !
Ceva din tine te atrage,te cheama,te asteapta,si chiar asta te sperie pentru ca nu seamana cu nimic cunoscut.
Dar oare,cunosti ceva?
Bineinteles ca acesta este timpul pentru care am venit pentru care ne-am pregatit,ca sa aflam ,pur si simplu,ca eram oricum,pregatiti.
Imaginea de sine se dilueaza si apoi se sterge usor, si in locul ei apare Ceea Ce Esti dintotdeauna.
Suntem gata sa ne spargem in milioane de bucati ,parca toti deoadata.
Si asta poate fi infricosator,nu pentru explozia in sine ci pentru ce va fi dupa.
Si cand colo,tot ce se sparge,este armura cu care ne-am acoperit ca sa nu simtim Iubirea.
Ce poti sa faci?
Doar lasa-te si curgi o data cu Viata,intr-un cantec perpetuu de Iubire.

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu

LinkWithin

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...